Leul traversează una dintre cele mai tensionate perioade din ultimii ani, iar creșterea euro începe să provoace îngrijorare atât în rândul populației, cât și al firmelor. Specialiștii avertizează că deprecierea monedei naționale nu este un simplu episod de moment, ci rezultatul unor probleme economice și politice acumulate în timp.
În acest context, toate privirile sunt îndreptate către Banca Națională a României și către măsurile pe care le-ar putea lua pentru a ține situația sub control.
BNR are trei variante pentru a stabiliza cursul leului
Analistul economic Adrian Negrescu spune că BNR are în acest moment trei opțiuni principale pentru a încerca să oprească deprecierea leului. Potrivit acestuia, prima variantă este intervenția directă pe piața valutară pentru menținerea cursului în jurul valorii de 5,3 lei pentru un euro.
„BNR are trei opțiuni în momentul de față, din punctul meu de vedere – 1. să intervină financiar la 5,3/euro și să încerce să mențină cursul la acest nivel. 2. să crească dobânzile 3. să ia măsuri suplimentare de reducere a lichidității”, a explicat Adrian Negrescu.
Analistul consideră însă că BNR nu va merge pe o singură măsură, ci pe o combinație de soluții. El spune că banca centrală ar putea combina intervențiile directe în piață cu măsuri de limitare a lichidităților din economie.
„Ce va alege Mugur Isărescu? Probabil o combinație între 1 și 3. Un lucru este sigur. La 5,27 lei/euro, costurile inflaționiste încep să se amplifice, iar dacă ritmul de depreciere se va menține, borna de 6 lei/euro se poate atinge foarte repede dacă criza politică continuă și România intră în focusul marilor speculanți internaționali”, avertizează economistul.
De ce se depreciază leul
Adrian Negrescu spune că slăbirea monedei naționale nu este întâmplătoare. În opinia lui, problemele vin din dezechilibre economice mari și din lipsa de încredere a investitorilor.
„Deprecierea cursului monedei naționale nu este un simplu accident de parcurs. Este o reflectare directă a unor dezechilibre macroeconomice profunde pe care economia le resimte din plin”, afirmă analistul.
Acesta explică faptul că România importă mult mai mult decât exportă, iar acest lucru pune presiune permanentă pe cererea de euro. Deficitul comercial al țării a ajuns la peste 32 de miliarde de euro anual.
„Economia noastră produce un deficit comercial uriaș, stabilizat la un nivel alarmant de peste 32-34 de miliarde de euro anual. Pe scurt, importăm masiv mai mult decât reușim să exportăm. Acest dezechilibru generează o nevoie constantă de valută pentru a acoperi nota de plată a importurilor”, a explicat Negrescu.
Potrivit acestuia, diferența este acoperită doar parțial prin fonduri europene, investiții străine și banii trimiși în țară de românii din diaspora. Chiar și așa, rămâne un gol de peste 10 miliarde de euro care pune presiune pe cursul valutar.
Scenariul care sperie piețele
Economistul atrage atenția și asupra unui risc major: transformarea rapidă a economiilor în lei în euro. În prezent, populația și firmele au depozite în lei de aproximativ 440 de miliarde de lei, iar o parte importantă din datoria publică poate fi vândută rapid de investitori.
„Pericolul real pentru leu nu stă doar în facturile importurilor zilnice. Volumul uriaș de active în moneda națională care pot fi convertite rapid în valută reprezintă o vulnerabilitate majoră”, spune analistul.
Acesta descrie și un posibil scenariu de criză. Dacă doar 10% din depozitele în lei ar fi schimbate în euro și 10% din datoria publică ar fi vândută de investitori, sistemul bancar s-ar confrunta cu o cerere uriașă de valută.
„O cerere bruscă de 17 miliarde de euro ar inunda sistemul bancar. BNR deține rezerve valutare solide, de 64 de miliarde de euro. Totuși, nicio bancă centrală nu își poate epuiza o treime din rezerve peste noapte doar pentru a apăra artificial un curs”, a avertizat Adrian Negrescu.
În final, economistul spune că principala problemă a României rămâne lipsa de predictibilitate politică și economică. În opinia sa, fără stabilitate și încredere, presiunea pe leu va continua.
„Adevărata provocare pentru România în perioada imediat următoare nu va fi doar intervenția tehnică de stabilizare a cursului. Provocarea supremă va fi reconstruirea încrederii”, a concluzionat analistul.
In perioada 01.01.2020-31.12.2025 : inflatie cumulata = 57%, devalorizarea leului fata de euro = 6,4%. Clar, cursul leului este supraevaluat. Consecinta : favorizarea importurilor si defavorizarea productiei interne. Efect : deficitul de cont curent = 30 mld euro.
De aord cu tine.Cursul real ar fi de 6 lei un euro.
Mai mult de 6. In jur de 7,0. Si va ajunge acolo pt ca dupa August fluxurile de euro care intra acum pt PNRR se cam incheie.
In 2024, ungurii si-au depreciat controlat moneda. Rezultat : balanta de cont curent excedentara : +3 mld euro.
Nu neg ca vom fi afectati. Dar vom fi afectati pt ca BNR si Guvernul (prin ANPC) tolereaza preturi in euro la energie si nu numai, desi leul (moneda nationala) este singurul instrument legal de plata pe teritoriul Romaniei.