Colaborarea lui Iustin Moisescu cu organele de stat in timpul sistemului comunist

Iustin Moisescu (n. 5 martie 1910, Candesti, Arges — d. 31 iulie 1986, Bucuresti) a fost al patrulea patriarh al Bisericii Ortodoxe Romane (1977-1986).

Iustin a colaborat cu fosta politie politica, Securitatea, inainte de a ajunge in scaunul de mitropolit al Ardealului, din care avea sa fie promovat mitropolit al Moldovei, iar ulterior, in 1977, sa devina Patriarh.

Raportul Comisiei prezidentiale pentru analiza dictaturii comuniste, dat publicitatii la sfarsitul anului 2006, ofera detalii despre apropierea dintre viitorul Patriarh si nou instalatul regim comunist. Iustin Moisescu, profesor de religie la Institutul Teologic Universitar din 1948, a fost unul dintre „tehnocratii” alesi de Ministerul Cultelor comunist pentru a controla si a subordona cultele religioase. „In general sunt preferati printre asociatii ministerului nu atat fideli ai regimului, intr-un fel sau altul, cat persoane care, prin trecutul lor, puteau fi santajate”, se arata in raport. Printre acestia, Iustin Moisescu, implicat in trecut, potrivit aceluiasi document, in Miscarea Legionara.

Vezi si Silviu Brucan – Ideologul democratiei si profetiile sale

Iustin a avut o ascensiune de-a dreptul spectaculoasa in randurile clerului ortodox. De la catedra institutului este ales, in 1956, direct arhiepiscop al Sibiului si mitropolit al Ardealului, pentru ca, nici un an mai tarziu, sa fie instalat in scaunul de arhiepiscop al Iasilor si mitropolit al Moldovei. Momentul este pomenit si de actualul mitropolit al Banatului, Nicolae Corneanu, intr-un interviu: „In veacul anterior, dar nu e mult de atunci, prin anii ’70, a fost ales mitropolit la Sibiu profesorul de teologie Iustin Moisescu. Nu era nici preot si a fost ales mitropolit. Ulterior a ajuns mitropolit la Iasi si apoi Patriarh. Dar initial era necleric, nehirotonit.”

Vezi si Din culisele dinastiei Ceausescu

O ascensiune deloc inexplicabila, data fiind apropierea sa de regimul comunist, crede istoricul Cristian Vasile. Idee enuntata clar si in raport: „Atat Iustin Moisescu, cat si Teoctist Arapasu, succesorii Patriarhului Iustinian, desi faceau parte din tabere ecleziale rivale, au ajuns in fruntea BOR datorita loialitatii dovedite fata de conducerea Partidului Comunist, primul avand si o proasta reputatie de politruc”.

Este cunoscuta si indiferenta Patriarhului Iustin Moisescu fata de demolarea bisericilor din Bucuresti, ce incepuse la sfarsitul anilor ’70, sau fata de condamnarea parintelui Calciu-Dumitreasa la zece ani de puscarie pentru ca protestase fata de distrugerea acestora. „Patriarhul Iustin Moisescu, fost colaborator al Securitatii, si santajabil in multe privinte, nu a facut nimic pentru a impiedica pedepsirea parintelui Calciu si pentru a incerca sa salveze de la demolare bisericile din Bucuresti. Ba dimpotriva, atunci cand un istoric de arta, precum Dinu C. Giurescu, a solicitat sprijinul Patriarhiei pentru salvarea locasurilor de cult, i-a spus ca seamana cu „fugarii de la radio Europa Libera”.