Noua generație de tineri antreprenori care au preluat afacerile de familie din agricultura ieșeană au reușit în numai câțiva ani să le transforme în branduri cunoscute. Fie că este vorba despre viticultori, fermieri care exploatează terenuri agricole sau au ferme zootehnice, tinerii cu idei au găsit cele mai bune strategii de dezvoltare a afacerilor. BZI vă prezintă o parte din tinerii din Iași care au preluat afacerile părinților și au adus plus valoare în business-urile de familie prin adoptarea unor strategii
Tinerii antreprenori din Iași care au dus la un alt nivel afacerile de familie, construite în urmă cu 3 generații, au studii în Drept sau sunt ingineri agronomi. Dacă inițial o parte dintre ei au început studiile pentru a se orienta către meserii care nu aveau legătură cu ceea ce făceau bunicii sau părinții lor, și-au dat seama că nu vor putea să lucreze într-un birou toată viața și au devenit fermieri. Este și cazul tânărului Tiberiu Stan, care a renunțat la o carieră în domeniul juridic pentru a face agricultură performantă.
„Eu am început să lucrez în agricultură în anul 2007. Am terminat Facultatea de Drept în anul 2009 și atunci mi-a fost clar că nu o să lucrez la un birou sau o să merg în instanță ca avocat sau procuror”, spune Tiberiu Stan.
Tiberiu Stan, unul dintre tinerii din Iași care au preluat afacerile familiei: „Am luat know-how-ul de la părinții mei, dar mă folosesc și de cunoștințele juridice”
Tiberiu Stan povestește că a făcut și studii agronomice pentru a înțelege mai bine acest domeniu, dar l-a ajutat și experiența părinților din domeniul agricol pentru a dezvolta afacerea familiei.
„Am făcut și a doua facultate, la Agronomie, iar apoi mi-am deschis ferma mea. Am arendat aproximativ 600 de hectare de teren agricol și de atunci lucrăm pe ambele firme, alături de părinți, peste 1.000 de hectare de teren agricol. Am luat know-how-ul de la părinții mei și mă folosesc de ceea ce știu ei despre agricultură, dar și de cunoștințele juridice”, susține Tiberiu Stan.
Tinerii fermieri din Iași sunt mai vocali și mai implicați în ceea ce privește relația cu Uniunea Europeană
Acesta susține că fermierii trebuie să se implice mai mult în discuțiile cu forumurile de la nivel european înființate pentru fermieri.
„Noi suntem înscriși în ACCPT (n.r.- Asociația Cultivatorilor de Cereale și Plante Tehnice din Iași). Reprezint fermierii în comisii și de aceea vrem să mergem la Bruxelles, unde vom discuta despre programe care ni se potrivesc, pentru că dacă nu ne ajutăm noi, nu ne ajută nimeni. Un europarlamentar nu poate ști exact ce se întâmplă în fermă, de aceea nu cred că ne poate ajuta prea mult. Fermierii mai vechi, cei care sunt de mulți ani agricultori, și-au dat seama că este momentul în care nu se mai poate și de aceea au realizat că este importantă comunicarea cu Uniunea Europeană”, mai spune Tiberiu Stan.
Ferma „La Bunici”, dezvoltată de un tânăr cu idei europene, care a accesat fonduri de peste jumătate de milion de euro
Cristian Stoica este unul dintre tinerii care au pus pe harta agricolă a Iașului afacerea sa înființată în anul 2012, în comuna Gropnița. A vrut să ducă mai departe dragostea bunicilor pentru agricultură și nu a renunțat până nu a obținut banii necesari pentru dezvoltarea fermei „La bunici”. În cei 8 ani în care a investit aproape un milion de euro în afacere, fonduri europene și credite bancare, a devenit un reper pentru tinerii care vor să devină fermieri. Tânărul vinde toată producția în țară, iar sfatul său este ca tinerii să-i urmeze exemplul și să acceseze fonduri europene.
„Nu e simplu să faci agricultură, însă ai o satisfacție că ai făcut ceva cu mâna ta”, spune Cristian Stoica.
Tot cu fonduri europene a dezvoltat afacerea familiei din Pașcani și Bogdan Pantazi
Un alt ieșean care a devenit un reper pentru tinerii fermieri din Iași este Bogdan Pantazi, din Pașcani. Familia Pantazi este cunoscută mai ales datorită capului familiei, fostul primar al orașului, Dumitru Pantazi. Bogdan Pantazi a devenit cunoscut printre marii fermieri din Iași după ce a preluat afacerile familiei. Tânărul a atras fonduri europene în valoare de 2 milioane de euro și a înființat una dintre cele mai mari ferme cu vaci din județ, în anul 2007. De asemenea, familia Pantazi exploatează peste 3.500 de hectare de teren agricol.
Tinerii din Iași care au studiat dreptul au dezvoltat afaceri de succes în domeniul viniviticol
Marian Olteanu este un alt tânăr din Iași care a preluat afacerea familiei și a reușit să o dezvolte cu ajutorul tehnologiei.
„Părinții mei aveau terenul, cu greu câștigat, după un proces lung, și fiind oportunitatea primei ediții de fonduri europene prin programul SAPARD am zis «Hai să facem ceva». Tatăl fiind preot și mama soție de preot, s-au gândit să facă ceva pentru a conserva potențialul viniviticol din această zonă. Și-au dat seama că au nevoie de bani pentru investiții, nu știau nimic despre marketing, mama nu știa nimic despre facebook. Era dificil să o învăț ce înseamnă facebook-ul. Într-o zi de discuții părinții au zis «Hai să încerce tinerii, să facă ceva». Li s-a părut că trebuia un suflu nou, tânăr”, povestește Marian Olteanu.
Marian Olteanu: „Vom pune mese între rânduri pentru ca turiștii să deguste vinul în vie”
Plantația este situată în comuna Bârnova și se va extinde anul viitor cu alte 3,5 hectare.
„Noi avem în jur de 40 de hectare cu lac, vie și celelalte proprietăți. Via este pe aproximativ 15 hectare și suntem cam singurii din zonă care nu au renunțat la teren în detrimentul investițiilor imobiliare. Nu am renunțat la via veche de 60 de ani, a bunicilor noștri. În schimb, vom înființa 3,5 hectare cu vie nouă, în cadrul unui proiect pe fonduri europene recent aprobat”, susține Marian Olteanu, care spune că vrea să dezvolte turismul viniviticol în viitorul apropiat.
„În proiectul de replantare a viei noi vom planta butașii la o distanță mai mare, astfel încât să putem pune mese între rânduri pentru ca turiștii să vină se deguste în aer liber”, susține Marian Olteanu.
Marian Olteanu: „Ne axăm pe clienții corporatiști. Vine și perioada cadourilor”
Ieșeanul care a preluat afacerea familiei în anul 2012 spune că a restricționat accesul în cramă din cauza pandemiei.
„Crama este poziționată aproape de oraș, astfel că oamenii din jurul Iașului vor să iasă, să vină la degustări, dar am refuzat accesul, chiar dacă e vorba despre grupuri de 10-15 oameni. Dacă se îmbolnăvește o singură persoană, închidem totul, și nu putem risca. Ca toate firmele din domeniu, suntem afectați pe partea de vânzări, dar partea bună pentru noi a fost faptul că suntem cea mai urmărită cramă din România și am reușit să vindem online. Vânzările au scăzut mult după starea de urgență, nu ne-am revenit, deci nu putem vorbi de creșteri anul acesta. Continuăm să vindem online, ne axăm pe clienții corporatiști, vine și perioada cadourilor și ne gândim că nemaifiind petreceri cu un număr mare de persoane, patronii vor oferi cadouri angajaților”, povestește ieșeanul.
Vinurile produse la Strunga, în Iași, au ajuns în 100 de supermarketuri și hipermarketuri Carrefour
Un alt tânăr viticultor din Iași care a reușit să pună în valoare bogățiile comunei Strunga este Florin Stegariu. Familia sa are afaceri prospere în domeniul agriculturii, livezi, mii de hectare de terenuri agricole și o fabrică de lactate. În anul 2013, tânărul încă era student la Drept și își dorea să ajungă procuror. Tot ce știa despre viticultură era de la bunicul și străbunicul său, care erau „trup și suflet pentru vie”. Însă în anul 2013 a decis să devină viticultor. Acum vinurile produse la Strunga ajung în 100 de hipermarketuri și supermaketuri Carrefour și sunt comercializate online, odată cu schimbările produse din cauza pandemiei de COVID-19.
Florin Stegariu a preluat frâiele afacerii de familie în urmă cu doar 7 ani și a dus-o la un alt nivel
Tânărul care a preluat afacerea familiei susține că pentru succesul garantat al plantației a făcut o cartare agrochimică pentru a ști la ce soiuri se pretează solul. În acest an a intrat pe rod noua plantație de pe 45 de hectare, cu 5 soiuri, însă producția a fost afectată de secetă.
„Ambele plantații au fost înființate pe dealurile Calda și Pârjolita, prin programul de reconversie și restructurare în viticultură. Suprafața totală este de 86,6 hectare și avem în portofoliu Tămâioasa Românească, Busuioaca de Bohotin, Feteasca Albă, Feteasca Regală, Feteasca Neagră, Muscat Ottonel, Chardonnay, Merlot, Cabernet Sauvignon, Sauvignon Blanc. Balanța înclină către soiurile românești, producem 50 la sută vinuri albe, 30 la sută rose și 20 la sută vinuri roșii și încercăm să valorificăm fiecare recoltă la potențialul maxim din punct de vedere calitativ”, susține Florin Stegariu.