Termenul cultura galo-romana se refera la cultura romanizata a Galiei sub stapanirea Imperiului Roman. Aceasta a fost caracterizata prin adoptarea obiceiurilor si stilului de viata in mod specific, amestecandu-le cu cultura galica dinaintea cuceririi.
Vezi si Produse cu valoare monetara in antichitate
Amestecul acesta a fost bine cercetat, dand istoricilor un model cu care se poate compara si contrasta dezvoltarile paralele ale romanizarii in celelalte provincii romane care nu sunt inca cunoscute atat de bine, cum ar fi Dacia. Cultura romana a fost, desigur, cea mai puternica, fapt care a dus la disparitia limbii galice si pastrarea ei numai la nivelul substratului. In mod asemanator, interpretatio romana a dat zeilor galici, cum ar fi Gobannos, zeul fierarilor, nume latinizate, dar printre inventii mitologice pur galice numai zeita protectoare de cai Epona a penetrat cultura romana peste frontierele Galiei.
Vezi si Moda podoabei capilare in Evul Mediu
Invaziile babrarilor incepand cu secolul V timpuriu au provocat mai multe schimbari fundamentale in politica, economie si organizare militara in teritorii de cultura galo-romana. Panaa in secolul VII, aceasta a persistat in Gallia Narbonensis, dand nastere culturii occitane. Gallia Lugdunensis, la inceput romanizata si ea, a dezvoltat un alt amestec cultural, dezvoltandu-se in cultura merovingiana, elementul galic fiind cel mai vizibil in limba care a evoluat in franceza de azi.