Dominic Fritz cere carantină în Timișoara, după ce a fost depășit pragul de 6 cazuri la mia de locuitori: „Se pare că doar prelungim agonia la nesfârşit”

Vineri seara, 11 decembrie, Dominic Fritz, primarul municipiului Timișoara, s-a declarat îngrijorat de situația din municipiul pe care îl conduce, din cauza pandemiei de COVID-19. Se pare că lucrurile au scăpat de sub control, fiindcă nu mai sunt locuri la ATI, iar numărul de cazuri la mia de locuitori a depășit 6, fapt ce necesită o carantină zonală.

El a anunțat, încă din prima zi de mandat, că dacă va fi nevoie, va institui carantina, nedorind să fie considerată un tabu. Mai mult, el a spus că „fără să ne asumăm decizii şi mai grele se pare că doar prelungim agonia la nesfârşit”.

”E o situaţie destul de dramatică pentru că efectiv nu mai sunt paturi în ATI, din ce în ce mai mulţi cei din paturile non-ATI au forme mai grave de boli, de mai multe ori merg prea târziu la spital sau sună la medicul de familie prea târziu când boala este într-un stadiu mai avansat”, a declarat, vineri seară, la Digi 24, Dominic Fritz.

El a menționat că Timişoara a depăşit incidenţa de 6 la mie.

Fiind întrebat dacă se ferește de ideea de carantină, Fritz a declarat: „Eu nu mă feresc deloc, eu am zis chiar în prima zi când am devenit primar că nu trebuie să fie un tabu o carantină”.

Mai mult, primarul Timișoarei este de părere că sunt necesare măsuri mai stricte pentru perioada următoare.

”Pentru toate afacerile ar fi mai bine să se ia măsuri mult mai stricte pentru 2-3 săptămâni. (…) Fără să ne asumăm decizii şi mai grele se pare că doar prelungim agonia la nesfârşit, nu reuşim să reducem cazurile ca să degrevăm spitalele şi afectăm şi economia”, a mai declarat Dominic Fritz.

Cine este Dominic Fritz

Dominic Fritz este primarul Timișoarei, câștigând alegerile cu peste 50% din voturi, luându-i locul lui Nicolae Robu. Acesta provine dintr-o familie cu 8 copii, dintr-un sat din apropiere de Pădurea Neagră, din Germania. La vârsta de 16 ani a ajuns în Statele Unite ale Americii, cu o bursă oferită de Parlamentul European. Iar la vârsta de 19 ani a vizitat, pentru prima dată, România.

“Am devenit politician fără să-mi dau seama. Fiind al treilea copil într-o familie cu 8 fraţi, copilăria mea a fost o negociere constantă intre nevoile personale ale fiecăruia şi obiectivele micii comunităţi din care făceam parte – familia mea. Am învăţat să spun ceea ce cred, să caut aliaţi pentru ideile mele şi să respect (cam greu, ce-i drept) faptul că nu totul merge după capul meu.

Am crescut la sat – un sat mic aflat la sud de Pădurea Neagră din Germania. Acolo am învăţat să iubesc natura şi tradiţia, dar mi s-a şi făcut poftă să văd lumea. Am plecat la 16 ani de acasă cu o bursă oferită de Parlamentul Germaniei. Am trăit un an în Statele Unite, tara în care m-am simţit pentru prima oară european.

În anul 2003 am absolvit un liceu romano-catolic prestigios în Germania. Dar înainte de a-mi continua studiile formale, am fost curios să învăţ direct din viaţă, de la oameni mai puţin norocoşi decât mine. La 19 ani mă găseam în Timişoara. Acolo am făcut un an de voluntariat la o casă de copii (aici găseşti mai mult despre povestea mea cu Timişoara).”