Prima pagină » Titlurile zilei » El este ieșeanul care este păzit 24 de ore din 24 de șase gărzi de corp înarmate cu mitraliere. Ce meserie are și cum a ajuns să fie unul dintre cei mai importanți lideri? – FOTO

El este ieșeanul care este păzit 24 de ore din 24 de șase gărzi de corp înarmate cu mitraliere. Ce meserie are și cum a ajuns să fie unul dintre cei mai importanți lideri? – FOTO

20 mai 2024, 02:00, 12 ,
Petronel Ștefan, în Titlurile zilei

Vasile Istrate este ieșeanul păzit de șase gărzi de corp înarmate cu mitraliere. Bărbatul construiește poduri și autostrăzi în Nigeria de 15 ani

Din 2009, ieșeanul Vasile Istrate a lucrat pe șantiere în țări din vestul Africii, cu precădere în Nigeria. Bărbatul a rămas marcat de ceea ce a văzut acolo, dar s-a obișnuit. Atunci când revine în țară, lasă totul în urmă și se bucură de timpul petrecut împreună cu familia. Totuși, o parte din el va rămâne pentru totdeauna în Africa.

Nu știa la ce să se aștepte

Vasile Istrate a învățat meserie la Iași, iar după ce a terminat școala de maiștri în construcții, a început să lucreze pe șantiere. În 2003, a primit o ofertă din Israel, iar fără a mai sta pe gânduri a acceptat-o.

„Eu sunt de loc din Plugari, însă am făcut liceul de construcții la Iași, am terminat prin 1994, iar după am făcut școala de maiștri în construcții. De atunci am început să lucrez pe șantiere. Am reușit să adun experiență, să învăț meserie, iar în anul 2003, cu ajutorul unui prieten am plecat în Israel să lucrez pentru o companie de acolo. Am stat în Israel cam 3-4 ani, am învățat foarte bine ebraică, mi-am făcut multe cunoștințe. După ce m-am întors în țară, am lucrat aici, am coordonat o echipă când s-a construit AFI Palace Cotroceni în București. Țin minte că în 2009, venise atunci criza peste tot, era greu pentru toată lumea”, povestește Vasile Istrate.

După ce a venit criza economică, în 2009, munca în construcții în România era foarte slab plătită. Astfel, a primit, din nou, o ofertă din străinătate, dar de data aceasta avea să meargă în Nigeria.

„Un prieten de-al meu, din Israel, care încă lucra pentru compania respectivă, m-a contactat, iar eu i-am explicat că e mai greu cu munca în perioada aceasta. El mi-a făcut o ofertă, să vin să lucrez în Nigeria, că ei au proiecte mari de investiții și caută oameni cu experiență, iar eu, cum mai lucrasem cu ei, mă potriveam perfect. Am acceptat oferta și m-am decis să plec. Călătoria durează ceva, mergi întâi la București, după care iei un avion spre Istanbul, iar de acolo schimbi spre Lagos, Nigeria. Efectiv, nu știam la ce să mă aștept prima dată, dar nu aveam speranțe prea mari. Primul lucru pe care îl vezi în Nigeria sunt acoperișurile roșii, metalul ală ruginit. Când am aterizat, am văzut numai soldați, toată lumea înarmată, la un moment se auzeau împușcături undeva, în îndepărtare. Mi-am zis că nu am ce căuta aici și trebuie să plec înapoi imediat”, a mai adăugat ieșeanul.

Vasile Istrate: „Africa nu este pentru oricine”

Primele luni în Nigeria au fost extrem de dificile pentru ieșeanul de 48 de ani, care s-a gândit serios să renunțe la tot și să se întoarcă acasă.

„Atunci m-a preluat prietenul meu de la aeroport și mi-a zis că nu e chiar așa și o să mă învețe el cum trebuie să trăiești în Nigeria. De atunci, am lucrat cel mai mult în Nigeria, dar am avut proiecte și în Coasta de Fildeș și Etiopia. Africa este altceva, nu este pentru oricine, îți trebuie o doză de nebunie ca să lucrezi aici. Bineînțeles că nu o facem de plăcere, cine spune acest lucru însemnă că minte, o facem pentru bani. Am văzut tot felul de lucruri aici, care te marchează, dar de fiecare dată când mă întorc acasă, la soție, la băiatul meu de 15 ani și la fetița de 5 ani, las totul în urmă, vreau să mă bucur doar de ei”, își amintește bărbatul.

Totuși, a început să învețe cum să trăiască în Africa, iar acum este mult mai simplu. Vasile a rămas șocat de stilul de viață al nigerienilor și de sărăcia din țara respectivă.

„Viața este grea în Africa, în special în Nigeria, oamenii de acolo sunt extrem de rasiști, au impresia că omul alb vine ca să le fure bogățiile, însă noi mergem să le construim infrastructura. Statul nigerian bagă mulți bani pentru că nu au drumuri, poduri, nimic, oamenii mor de foame, nu au transport. Când ne instalăm tabăra, noi ne facem grădină, creștem animale, forăm puțuri după apă, facem rețea de electricitate, în zonele rurale trăiesc ca acum 5.000 de ani. Vânează tot ce mișcă, nu contează ce e, trebuie să mănânce, vidre, șerpi, varani, hoituri de animale, tot ce se poate mânca.

Văd un câine pe stradă, îl prind, îl taie și îl gătesc. Ei nu au frigidere, nu au curent electric, astfel sunt oamenii care prepară mâncarea la colțuri de stradă și o vând. Nu mai zic ce mizerie de nedescris este pe străzi, unde mănâncă, aruncă farfuria acolo, jos, mai vine cineva își face nevoile, trece și un animal, după iau iar farfuria o spală și pun mâncare în ea, groaznic”, a spus Vasile.

Ieșeanul este păzit de gărzi de corp în permanență

O altă parte negativă din Nigeria este faptul că nu poți fi în siguranță ca străin. Sunt mulți rebeli care se ocupă cu răpirea oamenilor sau furturi.

„Acum, lucrez în mare parte doar în Lagos, capitala economică, însă am lucrat și prin restul Nigeriei. Este un oraș, Ibadan, are vreo 5 milioane de locuitori oficial, dar în realitate sunt mult mai mulți. Oraș este mult spus, este practic un sat, dar nu au drumuri, nu au curent, e incredibil. Nu mai zic cât de periculos este, noi stăm cu gărzi de corp, soldați nigerieni în permanență, nu ai cum să umbli singur pe stradă, este foarte periculos. Se întâmplă să fim atacați, sunt tot felul de rebeli vor să distrugă, să fure. La ei primează legea junglei, așa se spune, dacă prind pe cineva la furat, îl bat până obosesc, iar apoi toarnă benzină pe el și îi dau foc de viu. Pentru ei, viața unui om nu valorează mult.

Am văzut niște scene de-a dreptul traumatizante, nu ești pregătit pentru așa ceva. Sunt brutali, într-o seară, niște soldați au prins un bărbat dintr-un sat la furat. L-au bătut până nu mai știa ce e cu el, iar apoi au turnat motorină pe el, să-i dea foc, doar că nu s-a aprins. M-au sunat pe mine să-mi spună că au prins un hoț la șantier, ce să facă cu el, le-am spus să-l lase să plece, dacă au discutat cu el, nu vin eu, câțiva kilometri, noaptea, pentru așa ceva. L-au aruncat într-un râu, probabil, l-au omorât, asta înseamnă o viață de om pentru ei”, a mai precizat ieșeanul.

Pentru omul de rând, fiecare zi este o luptă pentru supraviețuire, iar acolo primează doar legea junglei.

„Forța de muncă este locală, eu sunt șef de șantier și am zeci de oameni în subordine. Foarte mulți se îmbolnăvesc, îi trimit la doctor, iar diagnosticul este același, că sunt malnutriți, nu au ce mânca, efectiv. Noi luăm pauză de masă, dar ei nu au mâncare, le mai dăm noi uneori. Au și un fel de mâncare care miroase îngrozitor, așa le place, când încearcă mâncarea noastră, zice că este fără aromă. Desigur că am încercat și eu, din curiozitate, delicatețele locale. Aveam un angajat, țin minte, era plătit cu 40 de dolari pe lună și avea 27 de copii cu mai multe femei, desigur. L-am întrebat cum se descurcă, mi-a spus că în ziua de salariu, 20 de dolari dă la copii, iar 20 îi păstrează el. Compania cred că cheltuie în jur de 20.000 de dolari pe lună pentru mine, aici includem salariul, transport, protecție, mâncare”, a indicat Vasile Istrate.

Fenomene inexplicabile

Pe lângă scenele macabre la care poți să asiști pe străzile din Nigeria, ieșeanul a avut parte și de un eveniment cu elemente paranormale. Totul s-a petrecut când un vraci local și-a folosit puterile pentru a identifica un hoț.

„O scenă mi-a rămas foarte mult timp în cap, ceva ce credeam că nu există, este doar în filme. Am avut un incident pe șantier, cineva a furat 500 de dolari și un ceas de la un inginer, iar noi bănuiam că ar fi bucătarul sau șoferul, ei mai aveau acces pe la camerele noastre. Însă cum să ne dăm seama, nu aveam dovezi. Atunci, un nigerian ne-a spus că știe el cum să aflăm, dar ne va costa câțiva dolari.

A spus că aduce un vrăjitor, un vraci, când am auzit, m-a pufnit râsul, am zis că nu are cum așa ceva. Tipul era foarte insistent, că doar așa se face dreptate. Din pură curiozitate, am acceptat, ce era pentru noi câțiva dolari. Într-o seară, a venit vrăjitorul, avea niște cârpe pe el, pene, vorbea în limba lor acolo. I-am dat banii și ne-a cerut să aducem suspecții în față. Am adus câțiva oameni, i-am pus în linie. El i-a întrebat pe fiecare dacă a furat, toți au răspuns că nu. După a pregătit o poțiune, a amestecat niște plante cu ceva lichide și le-a dat la fiecare să bea. Am așteptat 30 de minute, după care i-am pus iar pe toți în linie.

El i-a întrebat din nou dacă au furat și, când a ajuns la șofer, acesta a început să se dezbrace, țipa, spunea că îi este foarte cald, vede lucruri. Atunci ne-a indicat că el este cel vinovat. Efectiv, nu-mi venea să cred ochilor ce văd, poate a fost o înșelătorie de-a lor, dar prea mare coincidența, până la urmă, omul ală a fost concediat, era în joc locul său de muncă”, povestește uluit bărbatul.

Sărăcie lucie, în Nigeria

Viața nigerienilor este extrem de grea, economia statului este la pământ, iar legile nu sunt respectate sau aplicate.

„Este o sărăcie de nedescris aici, poate noi, românii, nu ar trebui să ne mai plângem atât de mult. Oamenii politici sunt extrem de corupți, și-au făcut cartiere doar ale lor, nicăieri nu vezi atâta lux. Am lucrat chiar la construcția casei actualului președinte al Nigeriei, pe atunci era guvernator. Toate materialele au fost aduse din America, pe vapor. Diferența este foarte mare, iar oamenii se descurcă cum pot, numai că resursele se termină rapid, că sunt mulți. Înainte să găsească petrol în Nigeria, aveau agricultură, au un sol foarte bogat, deoarece plouă mult, însă de atunci, totul a fost distrus. Se omoară între ei pe o bucată de pământ. Ca peisaje, țara este frumoasă, multă natură și animale sălbatice, însă sunt distruse de om”, a mai spus ieșeanul.

Vasile Istrate a avut și probleme din cauza malariei, care se transmite extrem de ușor. În 2019, fost tratat de urgență în permanență, după ce a fost infectat în Africa.

„Trebuie să ai grijă de tine în Nigeria, m-am îmbolnăvit, de câteva ori, de malarie, o iei foarte ușor de la țânțari. În 2019, am avut cel mai grav episod, am crezut că mor, era o nouă tulpină de malarie, însă am avut noroc, m-am tratat la Iași, la Infecțioase și printr-o minune am scăpat, dacă nu ajungeam aici, nu cred că mai eram aici. Sunt multe de spus despre viața în Nigeria, trebuie să ai o oarecare experiență ca să lucrezi aici. Oricum, ca simplu turistl să vii aici este imposibil, nu ai cum să supraviețuiești prea mult. Sunt curios ce o să se întâmple după ce plecăm noi. Oricum, când ne schimbăm tabăra, localnicii vin și fură tot ce prind de la vechile locații. Poluarea este uriașă, toate mașinile vechi, deșeurile, baterii din Europa ajung aici, sunt aruncate, pe malul oceanului vezi cum dau foc la deșeuri, să scoată fierul”, își amintește Vasile.

Un sentiment pe care nu-l poate uita

Deși are tot ce își dorește în România, o casă, o familie frumoasă, mereu simte că lipsește ceva. Mulți dintre prietenii săi sunt în Nigeria, iar deși spune că nu mai merge niciodată, la fiecare 3 luni, Vasile se îmbarcă spre o nouă aventură.

„Am 48 de ani, vreau să mă retrag, mi-a ajuns atâția ani cât am mers prin Africa. Doar că este dificil, asta e viața noastră, ne-am obișnuit, precum soldații care se obișnuiesc pe front. Eu vin o dată la 2-3 luni acasă și stau câte două săptămâni, soția mă înțelege. Sper ca în câțiva ani să vin înapoi acasă definitiv, doar de fiecare dată când ajung, spun că gata, nu mă mai duc. Sunt asigurat în țară, am tot ce vreau, doar că uneori simți că parcă lipsește ceva”, a încheiat Vasile Istrate.

Comentarii
  • „delicatețele locale”, Petronele/Vasilică?! :))))

    DEX: delicatețe, delicateți (substantiv feminin) – 1. (numai) singular Însușirea a ceea ce este delicat. sinonime: discreție finețe gingășie grație suavitate subtilitate / antonime: brutalitate indelicatețe vulgaritate 2. Lucru, manifestare etc. delicate.

    delicatesă, DELICATESE (substantiv feminin) – 1. mai ales la plural Aliment fin, ales (îndeosebi prăjituri și specialități culinare).

    Ați cam urât școala!…

  • Hai mars! Bine ca ai invatat tu pe prispa cu sosoni de guma. D e ce publici comentarii cu numele meu ,, Roman” ?? Idiotule da-ti numele tau !!! Spurcaciune ,idiotule!

  • Atat stiu romanii nostri sa se urasca unii pe altii.
    Cum zice unul ceva, orice, cum s-ar ca ulii sa il contrazica.
    De ingaduinta, de omenie nu ati auzit vreodata ?!
    Atata rautate nu am mai vazut.

  • Il pazesc 6 soldati inarmati ca stiu ca e roman si da cu jula…

  • Felicitari! Mai sunt parsoane care efectueaza si alte munci in strainatate. Nu numai zugravi si femei de serviciu care sterg babe la fund.

  • Iaca ce mai stire importanta !!!! Handicapatilor !!!!

  • O poveste frumoasa , cu un om care munceste si isi risca viata pentru familia lui ! Felicitari !
    Suntem satui de violuri , crime impotriva parintilor , accidente cu betivi , drogati si morti , bancuri si minciuni politice !

  • Foarte tare, bravo Vasile Istrate, Nigeria nu e pentru oricine.

  • O poveste frumoasa , cu un om care munceste si isi risca viata pentru familia lui ! Felicitari !
    Suntem satui de violuri , crime impotriva parintilor , accidente cu betivi , drogati si morti , bancuri si minciuni politice !

  • O poveste frumoasa , cu un om care munceste si isi risca viata pentru familia lui ! Felicitari !
    Suntem satui de violuri , crime impotriva parintilor , accidente cu betivi , drogati si morti , bancuri si minciuni politice !

  • Cel ma i ieducat!

    ‘Traiti don profesor Român!
    Nici scoala nu prea era frumoasa!😂😂😂
    Nici acu nu e,nu?
    Ca doar pe facebook santeti activ,in comunitate,las ca fir si io!
    Scrisa i bine,don profesor?

  • Cel ma i ieducat

    ‘Traiti don profesor Român!
    Nici scoala nu prea era frumoasa!😂😂😂
    Nici acu nu e,nu?
    Ca doar pe facebook santeti activ,in comunitate,las ca fir si io!
    Scrisa i bine,don profesor?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

BZI - Editia Digitală
12 iulie 2024
12 iulie 2024