Judecătoarea CCR Laura Scântei explică de ce alegerile prezidențiale din 24 noiembrie 2024 au fost anulate

Marți, la Râșnov, în cadrul Festivalului de Film și Istorii, a avut loc o dezbatere despre reformarea justiției, moderată de experta anticorupție Laura Ștefan. Un participant i-a cerut judecătoarei CCR Laura-Iuliana Scântei, fostă parlamentară PNL și unul dintre cei nouă judecători care au decis anularea alegerilor prezidențiale, să explice rațiunea deciziei.

Judecătoarea a explicat că CCR are o competență unică asupra procesului prezidențial, restul alegerilor fiind verificate de instanțele de drept comun.

„Cazurile de fraudă din ziua votării reprezintă ceea ce poate fi sesizat ca nelegalitate, însă efectele trebuie să fie suficient de mari încât să afecteze rezultatul final”, a spus Scântei, precizând că în ziua votului nu s-au constatat fraude care să fie contestate de competitori.

Decizia CCR s-a bazat pe documentele declasificate ale CSAT

Decizia CCR s-a bazat pe documentele declasificate ale CSAT din 4 decembrie 2024, care arătau nereguli în procesul electoral, în special în campania electorală. Judecătoarea a subliniat că corectitudinea alegerilor nu se evaluează doar într-o zi, ci pe întreaga perioadă electorală. Documentele CSAT au fost considerate veridice și autentice, iar CCR și-a exercitat competența doar pentru a evalua impactul asupra ordinii constituționale.

08:32, 16 Feb 2026

FOTO Ce studii are, de fapt, Nicușor Dan? O fostă judecătoare cere în instanță documente care să ateste studiile acestuia

„Dacă nu ne-am fi pronunțat pe baza acestor documente, am fi validat ceva neconform legii”, a explicat Scântei.

Aceasta a precizat că alegerile au fost libere și periodice, iar analiza a vizat caracterul „corect”, adică respectarea legalității și protejarea dreptului de vot. Judecătoarea a adăugat că nimeni nu a fost sancționat pentru votul exprimat, ci doar pentru nerespectarea actelor normative obligatorii de către competitori.

„A fost viciat conform constatările altor instituții.

Referitor la metodele moderne de campanie, inclusiv cele online, Scântei a menționat că legislația și atribuțiile autorităților nu au evoluat la fel de rapid ca tehnologia și tacticile electorale. De asemenea, în contextul războiului din Ucraina, Legea pentru securitate națională a fost modificată, incluzând riscuri precum războiul hibrid și acțiunile de propagandă și dezinformare, aspecte care nu intră în competența CCR. Judecătoarea a explicat că rolul Curții a fost să valorifice concluziile autorităților de securitate în perspectiva afectării ordinii constituționale.

„Noi am concluzionat că procesul electoral trebuia oprit pentru că a fost viciat conform constatările altor instituții. Poate alte autorități ar fi trebuit să detalieze mai mult, dar noi am evaluat impactul asupra ordinii constituționale”, a conchis Scântei.