Limbajul generației Z! Cine ar putea descifra codurile pe care adolescenții le folosesc? Iată cele mai comune expresii – FOTO

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne pe Google News

Tinerii din generația Z nu mai vorbesc limba română așa cum o învață la școală. Prescurtările, precum „cf”, „bn” „u”, „vb”, „npc”, „ms”, „bv” și multe altele, au intrat în limbajul acestora, fiind utilizate zi de zi prin mesajele pe care le schimbă cu prietenii

Problema este când elevii utilizează termenii aceștia, din obișnuință, în examene sau în anumite contexte unde nu este permis.

Descifrarea limbajului pe care îl folosesc în mesaje tinerii din generația Z

Tinerii din generația Z sunt adepții comunicării prin mesaje scrise, având numeroase lacune în ceea ce privește exprimarea

Generația Z este cea formată din copiii născuți în perioada 1996, până în anul 2010. Majoritatea membrilor din această generație au folosit tehnologia digitală de la o vârstă fragedă și sunt familiarizați cu internetul și cu rețelele de socializare.

Tinerii din această generație sunt adepții comunicării prin mesaje scrise, având numeroase lacune în ceea ce privește exprimarea. La baza acestui fenomen stă faptul că folosesc numeroase prescurtări.

Prof. univ. dr. Alexandru Gafton, decanul Facultății de Litere, din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, susține faptul că acest mod de exprimare este utilizat din dorința de economisire a timpului. Tinerii doresc să comunice mult, însă într-un timp foarte scurt, astfel că apelează la prescurtări.

„În mod clar, comunicarea, în general, este un proces care se desfășoară sub presiunea unui principiu care este universal, să spunem că este cel al economiei. Asta înseamnă că fiecare încearcă să comunice într-un mod eficient, iar eficiența este dată de relația dintre consumul de energie și rezultatul care apare. Eu aș vrea să comunic cât mai mult, și pentru asta să nu investesc inutil energie. Atunci, normal că prescurtarea este o formă prin care eu reușesc să îi transmit celuilalt ceea ce am de transmis și o pot face cu economie de energie, deci din punct de vedere psihologic este de înțeles”, spune prof. univ. dr. Alexandru Gafton, decanul Facultății de Litere.

Prof. univ. dr. Alexandru Gafton: „Există o anumită toleranță, dacă tinerii se exprimă așa cu prietenii”

Intervine o problemă atunci când acest stil încearcă să pătrundă în norma literară

Deși acest mod de exprimare nu este unul greșit, dacă este utilizat în schimbul de mesaje cu prietenii sau pe rețelele de socializare, intervine o problemă atunci când încearcă să pătrundă în norma literară.

Prof. univ. dr. Alexandru Gafton subliniază faptul că există o anumită toleranță, dacă tinerii se exprimă așa cu prietenii.

„Problema mai mare este una care nu este cuantificabilă, în ce măsură modul de a se exprima ajunge să influențeze, să îi determine și apoi să aibă urmări în viața tinerilor, problema este ca aceștia să nu gândească în prescurtări. Aceste modalități de exprimare nu trebuie să pătrundă în norma literară, există o anumită toleranță, dacă tinerii se exprimă așa cu prietenii. Una este să ne exprimăm unui prieten printr-un mesaj cu «pt», «bv», «cf» sau altele, și alta este să scriem o scrisoare oficială cu aceste prescurtări”, adaugă prof. univ. dr. Alexandru Gafton, decanul Facultății de Litere, în legătură cu limbajul utilizat de tinerii din generația Z.