Orașul Los Angeles a devenit, marți, 10 iunie, scena unei desfășurări masive de forțe militare, după ce președintele Donald Trump a ordonat trimiterea a sute de pușcași marini și a 4.000 de membri ai Gărzii Naționale pentru a controla protestele izbucnite în urma raidurilor împotriva imigranților. Măsura a fost luată în ciuda opoziției vehemente a guvernatorului Californiei, Gavin Newsom, și a liderilor locali.
Deși majoritatea manifestațiilor au fost descrise ca pașnice de autoritățile locale, președintele Trump a justificat intervenția militară acuzând o „ocupație violentă” și amenințând că va invoca Legea Insurecției, o măsură extrem de rar folosită, care ar permite armatei să intervină direct în aplicarea legii civile.
Trupele de elită, în stand-by în apropierea orașului
Potrivit unui oficial american, aproximativ 700 de pușcași marini se află în zona metropolitană a orașului, în așteptarea unui ordin de intervenție. Oficialii Pentagonului au subliniat că trupele nu vor face arestări, ci vor avea sarcina de a proteja proprietăți federale și personal guvernamental.
Alți 2.100 de membri ai Gărzii Naționale patrulau deja străzile orașului marți, 10 iunie, iar numărul lor este în continuă creștere. Costurile operațiunii sunt uriașe, aproximativ 134 de milioane de dolari, bani care acoperă transportul, hrana și cazarea militarilor, potrivit unei estimări prezentate în Congres de oficiali din Pentagon.
Guvernatorul Gavin Newsom a criticat dur desfășurarea militară, acuzând Casa Albă că încearcă să inflameze tensiunile din motive politice.
„Este un abuz flagrant de putere”, a scris el pe platforma X. Tot acolo, a subliniat costurile umane și financiare ale deciziei: „Gândiți-vă câți veterani am fi putut ajuta cu acești bani.”
Primarul orașului Los Angeles, Karen Bass, a condamnat actele de vandalism și jaf din timpul protestelor, dar a apărat caracterul majoritar pașnic al manifestațiilor:
„Să fie clar: cei care au vandalizat sau jefuit nu reprezintă comunitățile de imigranți. Veți fi trași la răspundere.”
Raiduri, arestări și ciocniri violente
Protestele au izbucnit vineri, 6 iunie, după o serie de raiduri ale autorităților federale împotriva imigranților, lansate de administrația Trump. Deși demonstrațiile au fost în mare parte pașnice, au existat momente de tensiune: autostrăzi blocate, vehicule incendiate, și ciocniri între manifestanți și polițiști. Au fost raportate și jafuri în magazine precum Apple și CVS.
Poliția a intervenit cu proiectile iritante, grenade asurzitoare și gaze lacrimogene. Peste 150 de persoane au fost arestate în total, unele acuzate de fapte grave, precum tentativa de omor cu cocktail Molotov și agresiuni asupra ofițerilor.
Vorbind din Biroul Oval, președintele Trump a susținut că orașul ar fi fost „în flăcări” fără intervenția armatei și a promis că trupele vor rămâne pe poziții „până când nu va mai exista niciun pericol”. De asemenea, nu a exclus invocarea Legii Insurecției, afirmând că anumite zone ale orașului ar semăna deja cu o insurecție.
Desfășurarea de trupe active în interiorul granițelor SUA, împotriva voinței guvernului local, este una dintre cele mai controversate decizii ale administrației Trump și reaprinde dezbaterea privind limitele intervenției federale în problemele de ordin public.