Lovitură pentru magistrați! Guvernul le ridică vârsta de pensionare și taie din pensii

Ministerul Muncii a lansat, pe 14 august, un proiect de lege care rescrie complet regulile privind pensiile de serviciu pentru magistrați, personalul auxiliar din instanțe și parchete, dar și pentru specialiștii juridici de la Curtea Constituțională.

Documentul propune modificări semnificative: noi condiții de vechime, plafon la cuantumul pensiei, creșterea graduală a vârstei minime de pensionare și o reglementare diferită pentru actualizarea pensiilor deja aflate în plată.

Condiții mai dure pentru pensionare

Judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți de la Înalta Curte și Curtea Constituțională, precum și personalul de specialitate juridică, vor putea ieși la pensie la vârsta standard din sistemul public doar dacă au cel puțin 35 de ani vechime totală, din care minimum 25 de ani în funcțiile menționate.

Pensiile vor fi calculate la 55% din media indemnizațiilor brute și a sporurilor permanente din ultimele 60 de luni, dar nu vor putea depăși 70% din venitul net din ultima lună de activitate.

Pentru cei care au între 20 și 25 de ani vechime în aceste funcții, pensia scade cu 2% pentru fiecare an lipsă. Există însă o portiță: dacă un magistrat are 35 de ani vechime exclusivă în aceste funcții, se poate pensiona indiferent de vârstă, dar cu o penalizare de 2% pentru fiecare an lipsă până la vârsta standard. Practic, pentru cei care au intrat devreme în profesie, pensionarea se poate face în jurul vârstei de 60 de ani.

Aceleași principii se aplică și personalului auxiliar din instanțe și parchete, experților criminaliști, tehnicienilor criminaliști și personalului juridic asimilat de la Curtea Constituțională. Baza de calcul a pensiei exclude orice venituri ocazionale: prime, premii, diurne sau decontări.

Pensie și pentru cei care nu mai sunt în funcție

Cei care îndeplinesc vechimea necesară, dar nu mai ocupă funcția la data pensionării, pot primi pensie de serviciu dacă au fost eliberați din motive neimputabile, cuantumul fiind raportat la salariul unui magistrat activ cu aceleași condiții de vechime și grad profesional.

Pensionarii sau cei care îndeplinesc condițiile înainte de 1 octombrie 2025 vor rămâne pe legislația actuală. În plus, până în 2029, în calculul celor 25 de ani de vechime necesari pot fi incluși până la 5 ani lucrați în alte profesii juridice (avocat, notar, consilier juridic, grefier cu studii juridice) perioadă care se va reduce treptat în fiecare an.

Una dintre cele mai importante modificări vizează pensionarea anticipată pentru magistrații cu 25 de ani vechime exclusivă în funcție. Oficial, vârsta minimă începe de la 47 de ani și 8 luni în 2025 și crește anual până la 64 de ani în 2036.

În realitate, această „etapizare” ascunde o creștere abruptă: dreptul depinde de anul în care este atinsă vechimea de 25 de ani. Cine nu se pensionează exact în anul în care îndeplinește condițiile intră automat la o vârstă minimă mai mare, pierzând șansa de a ieși anticipat. Este un mecanism tip „scară rulantă în sus”, dacă nu prinzi treapta la timp, următoarea e mai înaltă și pensionarea anticipată devine imposibilă.

Actualizarea pensiilor aflate în plată

Pensiile stabilite înainte de 1 octombrie 2025 vor fi actualizate odată cu creșterea indemnizațiilor judecătorilor și procurorilor activi, dar nu vor putea depăși 100% din venitul net al acestora.

Dacă legea trece de Parlament, prevederile intră în vigoare la 1 octombrie 2025. Pe termen scurt, pensionarii actuali își păstrează drepturile, iar pe termen lung, vârsta minimă de pensionare va urca treptat, cu o singură portiță pentru cei cu 35 de ani vechime exclusivă, adică doar pentru magistrații care au început cariera foarte devreme.