Moartea lui Mario, adolescentul de 15 ani ucis la Cenei de alți minori, nu este un caz izolat. În ultimii 20 de ani, România a fost zguduită de crime comise de copii și adolescenți, unele dintre ele de o cruzime greu de înțeles. De la invidie și furie, până la lipsa totală de empatie, aceste cazuri scot la iveală o problemă gravă, pe care societatea a preferat, de multe ori, să o ignore. Cancan.ro a adunat câteva dintre cazurile care au zguduit România în ultimii 20 de ani.
Crima din comuna Cenei, în care Mario Berinde și-a pierdut viața după ce a fost atras într-o capcană de prietenii lui, a redeschis una dintre cele mai incomode discuții din spațiul public: cât de pregătită este România să gestioneze violența extremă comisă de minori? Ancheta din Timiș a scos la iveală nu doar un plan pus la cale de copii, ci și limitele unei legislații care, în fața unor astfel de fapte, pare depășită.
Din păcate, cazul lui Mario nu este singular. În ultimii ani, dar și cu două decenii în urmă, România a fost scena unor crime care au avut un element comun tulburător: autorii erau copii sau adolescenți.
Crima din Cenei. Mario, ucis la 15 ani de alți minori
Crima din comuna Cenei, județul Timiș, din ianuarie 2026 a cutremurat opinia publică după ce Mario Berinde, un băiat de 15 ani, a fost ucis de trei minori, doi de 15 ani și unul de 13 ani, în noaptea de 19 ianuarie. Potrivit anchetei, cei trei l-ar fi atras pe Mario la locuința unuia dintre ei sub pretextul de a-i arăta un ATV și, după un conflict premeditat, l-ar fi lovit și rănit mortal, apoi au încercat să ascundă urmele, inclusiv prin incendierea și îngroparea cadavrului într-o grădină, înainte ca trupul să fie descoperit de autorități.
Surse din anchetă au indicat că motivul crimei ar fi fost invidia, Mario fiind un copil apreciat și bine văzut în comunitate, aspect care ar fi alimentat frustrările agresorilor. Ancheta a relevat că fapta a fost planificată în avans și că unii dintre suspecți ar fi consumat substanțe interzise, iar doi dintre ei au fost reținuți și arestați preventiv, în timp ce minorul de 13 ani nu poate fi tras la răspundere penală conform legislației române, fiind evaluat în prezent în sistemul de protecție. Cazul a generat proteste în comunitate și o dezbatere națională legată de răspunderea penală a minorilor sub 14 ani, stârnind discuții despre posibilitatea modificării legislației pentru fapte extrem de grave.
Cazul Larisa zguduie România și după 20 de ani
„Cazul Larisa”, din Iași, rămâne una dintre cele mai dureroase și controversate crime comise de un minor în România. În octombrie 2005, Larisa Chelaru, o fetiță de 8 ani din Lunca Cetățuii, a fost ucisă de Robert Ciobanu, un vecin de 17 ani, care și-a recunoscut ulterior fapta. Deși dispariția copilului a fost semnalată imediat, ancheta a fost marcată de erori grave: un taximetrist a fost suspectat pe nedrept, iar acesta s-a sinucis sub presiunea acuzațiilor. Trupul Larisei a fost descoperit abia după mai multe săptămâni.
Tragedia a continuat și după prinderea criminalului, tatăl fetei s-a sinucis în timpul procesului, conștient că pedeapsa celui care i-a ucis fetița va fi una extrem de mică. Condamnat inițial la 20 de ani de închisoare, Robert Ciobanu a executat doar 8 ani, fiind eliberat condiționat în urma modificărilor Codului penal privind minorii. Cazul a devenit un simbol al eșecului instituțional și al vulnerabilității extreme a victimelor în fața violenței juvenile.
Crimele „la întămplare” de la Craiova
Un alt caz care a zguduit România este cel din Craiova, petrecut pe 27 iunie 2023, când Mario F., un adolescent de 17 ani, elev al unui colegiu militar, a atacat la întâmplare doi tineri în Grădina Botanică, în plină zi. Victima principală a fost Melis L., o fată de 14 ani, care se afla în parc alături de prietenul ei, Emanuel B., în vârstă de 19 ani. În urma atacului, Melis L. a murit, iar Emanuel B. a fost grav rănit.
Ancheta a stabilit că fapta nu a avut un mobil concret și că adolescentul venise în Craiova pregătit să atace, traseul său fiind reconstituit ulterior cu ajutorul camerelor de supraveghere. Judecătorii aveau să descrie comportamentul lui Mario F. drept cel al „unui veritabil prădător feroce”, subliniind totodată că părinții s-au implicat în educația lui și i-au oferit sprijin.
Cazul Teodosian
Cazul Teodosian, petrecut în iulie 2009, la Iași, este unul dintre cele mai tulburătoare exemple de crimă comisă de un copil sub vârsta răspunderii penale. Teodosian Gherman, în vârstă de 13 ani, elev în clasa a VII-a, și-a ucis mama în locuința familiei, după ce a aflat că nu va putea merge într-o excursie.
Minorul și-a recunoscut fapta în fața anchetatorilor, declarând însă că nu poate explica ce l-a determinat să comită gestul. Deși expertizele au arătat că avea discernământ, legea nu a permis tragerea lui la răspundere penală, deoarece nu împlinise 14 ani la momentul crimei. După comiterea faptei, Teodosian a fost internat într-un centru specializat, cazul ridicând din nou întrebări grave despre limitele legislației și capacitatea sistemului de a gestiona violența extremă manifestată la vârste fragede.
A ucis de „curiozitate”
Un alt caz șocant s-a petrecut în 2013, în orașul Târgu Frumos, unde Mihai B., un adolescent de 16 ani, a ucis un bărbat în vârstă, fără un mobil clar, declarând ulterior că a acționat din curiozitate și dorința de distracție. Fapta a fost comisă în prezența altor minori, iar anchetatorii au stabilit că agresiunea a avut loc întâmplător, victima fiind o persoană vulnerabilă, fără adăpost.
Mihai B. a fost trimis în judecată și condamnat la 15 ani de internare într-un centru de reeducare, dosarul devenind un exemplu extrem al cruzimii care poate apărea la vârste fragede, în absența empatiei și a limitelor morale.
„Șoferul” de 16 ani
Un alt caz semnificativ din 2024, care a readus în atenție problema infracțiunilor comise de minori, s-a petrecut pe 28 iulie, în parcarea din apropierea Parcului Pantelimon din București. Un adolescent de 16 ani a condus un autoturism și a lovit doi copii, frați, în vârstă de 9 și 7 ani. În urma impactului, băiețelul de 9 ani a murit, iar sora lui a fost grav rănită, necesitând îngrijiri medicale îndelungate.
Inițial, tânărul a fost cercetat pentru ucidere din culpă, însă, în august 2024, procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul București au schimbat încadrarea juridică în omor și tentativă de omor, apreciind că modul de acțiune a indicat o indiferență totală față de consecințele faptelor sale. Ancheta a stabilit că minorul nu deținea permis de conducere, nu avea abilitățile necesare pentru a conduce în siguranță, nu era atent la drum, fiind implicat într-un apel video, și se afla sub influența protoxidului de azot (gaz ilariant), pe care îl inhala în timp ce conducea. Victimele se deplasau regulamentar prin parcare și erau vizibile din fața autoturismului.