Mirel Palada, sociolog la „Dezbaterea Zilei” – programul BZI LIVE despre cum se raportează si percep românii, acum, ceea ce a avut loc în decembrie 1989 – VIDEO

În ediția de miercuri, 14 decembrie a emisiunii „Dezbaterea Zilei” de la BZI LIVE, Mirel Palada a vorbit despre ce mai simt românii acum, după împlinirea a 33 de ani de la Revoluția din 1989. În acest cotext, a acelei perioade de proteste, lupte de stradă și demonstrații ce au început în Timișoara și s-au răspândit rapid în întreaga țară, culminând cu procesul și execuția secretarului general al Partidului Comunist Român, Nicolae Ceaușescu, și a soției sale Elena, și cu sfârșitul a 42 de ani de regim comunist în România, sociologul explică stadiul în care a ajuns poporul român azi.

Mirel Palada, la „Dezbaterea Zilei” de la BZI LIVE

Revoluția Română din 1989 a fost o revoluție în adevăratul sens al cuvântului, iar Mirel Palada a abordat acest subiect la „Dezbaterea Zilei” de la BZI LIVE. În evenimentele din decembrie 1989 au murit 1.166 de persoane, conform cercetărilor Institutului Revoluţiei Române din Decembrie 1989.

Stirile PROTV

Boala cu mortalitate de aproape 15%, care se transmite prin aer. „Simptomele seamănă în primele zile cu gripa”

RomaniaTV

CÂŞTIGĂTOR MASTERCHEF 2024. S-a rupt tradiţia, cum s-a luat premiul de 75.000 de euro. Scandal uriaş cu Bontea, Dumitrescu şi Scărlătescu

Iar acum, sociologul a explicat cum resimte cetățeanul român un eveniment important din istorie, după o distanță de 30+ ani de la săvârșirea sa.

„Teoretic este important, este principalul eveniment care ne-a marcat viaţa generaţiei noastre. Au fost două evenimente care au afectat viaţa românilor fundamental. A fost această cădere a blocului sovietic, și al doilea, aproape la fel de important și nu se discută despre el, consecința lui în România a fost pe 11 septembrie. Pentru că atunci când au bubuit blocurile alea două în New York, a schimbat scufița atitudinii Americii față de această zonă tampon. Noi până atunci, America era tentată să lase România și Bulgaria într-o zonă tampon gri alături de Ucraina și Belarus. Și dacă nu era chestia aia, americanii ne-ar fi lăsat și acum să băltim în această zonă lipsită de complexitate tehnologică. Să fim ținuți într-un soi așa, de purgatoriu.

Deci și Revoluția și 11 septembrie au punctat la fel de mult. Ar trebui să învățăm să separăm harneala și propaganda și diversiunea de realitate și n-o să se întâmple chestia asta.

Ce o să se întâmple cu acest eveniment, e asemănător cu ce s-a întâmplat şi cu alte evenimente importante. Marea Unire, Mica Unire… care o sărbătorim în ianuarie și care pentru ieșeni are o rezonanță cu totul particulară, și care au ajuns să fie tratate aşa, și altele, se mai face o horă și cam aia e.

Pe măsură ce ne depărtăm de momentul 1989, iată că sunt mai mult de 30 de ani de atunci, o să fie o chestie un pic așa înţepenită, anchilozată, solemnă… hai să treacă, las-o naibii de treabă.. Aia e.

În natură, foarte multe fenomene au o formă armonică de atenuare, au o pendulare armonică, şi amplitudinea care scade și scade exponențial este cumva reacția, interesul pe care îl arătăm noi la adresa acestui fenomen. E inevitabil. Este un fenomen normal, e ca şi cum m-ai întreba de ce cad frunzele toamna?

E pentru că s-a întâmplat în urmă cu 30 de ani și a devenit de o banalitate solemnă.

Pentru noi, o chestie cu 30 de ani în urmă, era istorie. Nu era nici o diferența în capul nostru între Baiazid, Tudor Vladimirescu şi Gheorghe Gheorghiu Dej. Al Doilea Razboi Mondial. Ok. Au murit români.

Nu este vibraţia autentică, neseparată, directă, cu evenimentul că atunci când ai trăit acolo, când ai văzut la televizor și au trecut gloanţele… e inevitabil.

O să ne plictisim şi de subiectul ăsta”, a spus Mirel Palada.

Mirel Palada: „Ne așezăm la masă și negociem”

Mirel Palada a discutat în cadrul emisiunii și despre euroscepticismului românilor care se află în plină ascensiune. Sociologul este de părere că euroscepticismul se poate converti într-o negociere favorabilă nouă.

De asemenea, Mirel Palada susține că trebuie să fim demni, siguri pe noi și pe capacitatea noastră ca popor de a spune că o relație nu este bună, dar o putem discuta la masa negocierilor.

„E inevitabil, se vede şi în sondaje. Se vede și la nivel general,  dar și la nivel de comportament politic. Partidele eurosceptice cresc în procente, însă am două întrebări. Trebuie să înţelegem între diversele tipuri de euroscepticism, şi apoi, ce e rău în asta?

Vrem să facem același lucru pe care îl face Franța, în relația cu Germania, atunci când nu îi convine ceva. Ne așezăm la masă și negociem. Germania a mers la Franța și a zis: ‘Lasă-mă și pe mine să trec cu gaze din Algeria în Spania peste Pirinei’, iar Franța a zis: ‘Nu!’ Motiv pentru care au fost nevoiți să negocieze.

Euroscepticismul se poate converti într-o negociere, care să ne fie favorabilă și nouă și să ducă la o reformă a atitudinii democratice și politice în UE. Euroscepticismul în sine, dacă este mânuit cum trebuie, nu e rău. Poate se întâmplă chestii.

Nu înseamnă că ne luăm bagajele şi plecăm în Coreea de Nord, ci însemnă că trebuie să fim demni și siguri pe noi și pe capacitatea noastră ca popor și să venim să spunem că relaţia de acum nu mai este bună şi trebuie să o discutăm”, a mai spus Mirel Palada.