Motivele pentru care Turcia nu doreşte aderarea Suediei şi Finlandei la NATO. Ce spun specialiştii

Miercuri, 18 mai 2022, Turcia a făcut un nou pas în ceea ce priveşte aderarea Suediei şi Finlandei la NATO. Guvernul turc a blocat discuţiile cu privire la cele două state neutre din punct de vedere istoric şi nu doreşte intrarea tarilor în Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord.

Vă aducem aminte că Suedia şi Finlanda au depus oficial cererile de aderare la Alianţă, ca răspuns la invazia militară rusa în Ucraina. Pentru că cele două state să adere este necesar votul în unanimitate a celor 30 de membri NATO.

Turcia nu doreşte aderarea Suediei şi Finlandei la NATO. Care sunt motivele

Imediat după ce Suedia şi Finlanda şi-au anunţat intenţia de aderare la NATO, Turcia s-a opus vehement. Însă, potrivit presei internaţionale, aparenta intransigenta a Ankarei ar putea fi „doar o faţadă”.

stirilebzi.ro

Se oferă salarii atractive, asigurare privată de sănătate, tichete cadou! Ce farmacie caută angajați

Stirile PROTV

Șoferii pot reduce cu 25% consumul de carburant dacă renunță la un singur element din...

Revista americană Foreign Policy a purtat discuţii cu „mai mulți oficiali europeni” care au menţionat că gesturile lui preşedintelui turc Recep Tayyip Erdoğan sunt o „manevră grosolană” și care „se aşteaptă ca Turcia să ajungă să susțină aderarea Finlandei și a Suediei la NATO, după negocieri diplomatice”.

De asemenea, Mensur Akgun, profesor de relații internaționale la Universitatea Kultur din Istanbul, a menţionat pentru Al Jazeera că Ankara a încercat, de asemenea, să utilizele candidatura Suediei și Finlandei ca pârghie pentru a rezolva o serie de probleme pe care le are cu Statele Unite ale Americii, un susținător ferm al candidaturilor.

„Ankara a fost supusă sancțiunilor americane din cauza avioanelor de luptă F-35 și nu este mulțumită de acest lucru”, a spus Akgun.

În altă ordine de idei, pentru postul suedez de televiziune SVT, declarațiile lui Erdogan vor „crește inevitabil presiunea asupra Suediei și Finlandei pentru a face concesii”.

„El Mundo” împărtășește această analiză, în vreme ce pune la îndoială cerințele Ankarei. Turcii „vor să fie ascultați. Sau, mai degrabă, vor să profite de situație pentru a întocmi o listă de nemulțumiri istorice”, scrie cotidianul spaniol.

„Pentru că, deşi au folosit mai multe formule pentru a-și exprima ostilitatea față de Suedia și Finlanda, fără a rosti un ‘nu’ definitiv […], nu au explicat exact ce doresc în schimbul votului favorabil. De sâmbătă au evocat mai multe cereri, fără să se concentreze pe niciuna”, potrivit El Mundo.

În Alianţa Nord-Atlantică, cel mai important instrument al politicii externe americane, niciodată Turcia nu a beneficiat efectiv de dreptul de veto, conform Cumhuriyet.

Ce problemă are Turcia cu aderarea celor două state la NATO

Luni, 16 mai 2022, preşedintele Recep Tayyip Erdoğan a acuzat cele două țări nordice că ar susține „terorismul”.

„Niciuna dintre aceste țări nu are o atitudine clară și deschisă față de organizațiile teroriste”, a declarat Recep Tayyip Erdoğan, referindu-se la Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), pe care Ankara l-a desemnat „grup terorist”, și la alte grupări kurde armate active în Turcia și la periferia acesteia.

Tot în aceeași zi, ministrul de externe Mevlut Cavusoglu a reproșat Finlandei și Suediei că nu au extrădat suspecți căutați în Turcia, în ciuda cererilor Ankarei.

Mai mult decât atât, persoanele căutate au fost acuzate fie că au legături cu PKK, fie cu mișcarea Gulen, pe care Turcia o consideră vinovată de tentativa de lovitură de stat din anul 2016 care a dus la uciderea a sute de oameni.

În replică, ministrul finlandez de externe, Pekka Haavisto, a precizat faptul că, deși a fost mirat de poziția Turciei, nu a vrut să „negocieze” cu Ankara.

Erdogan a vizat, de asemenea, Stockholm în remarcile sale pentru sancțiunile sale privind armele. Suedia a înghețat vânzările de arme către Turcia din anul 2019 din cauza operațiunii militare a Ankarei în Siria vecină.

Relaţii tensionate intre Turcia şi SUA

Turcia a achitionat sistemul de apărare rusesc S-400, iar această acţiune a fost una dintre problemele cheie care au condus la tensionarea relațiilor dintre Turcia și SUA în ultimii ani.

În luna iulie a anului 2019, SUA au retras Ankara din programul său cheie de avioane de luptă F-35 la câteva zile după ce Turcia a primit prima livrare de S-400 rusești.

Turcia a condamnat, totodată, sprijinul acordat de Washington grupurilor armate kurde din Siria. Statele Unite recunosc PKK ca organizație „teroristă”, dar au sprijinit militar și politic Unitățile de Protecție a Poporului Kurd (YPG), o ramură siriană a acesteia, în special în perioada de vârf a luptei împotriva ISIL din anii 2010.

Important de precizat este că aceste tipuri de blocaje diplomatice cu privire la extinderea NATO au mai avut loc şi în urmă cu mai mult timp. Cel mai recent, Grecia a întârziat ani de zile admiterea Macedoniei în cadrul blocului, în semn de protest față de numele statului, despre care grecii au spus că este o încercare de a fura moștenirea greacă.

Într-un final, Grecia și Macedonia au semnat un acord în 2019, prin care aceasta din urmă și-a schimbat numele în Macedonia de Nord, înainte ca Atena să își retragă obiecțiile față de aderarea Skopje la NATO.

Ce va face Turcia cu dreptul de veto

Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan, a transmis care este poziția sa față de aderarea Finlandei și Suediei şi a menţionat cele două state găzduiesc „organizații teroriste” kurde. Însă Erdoğan nu a precizat că se va opune prin veto aderării lor, potrivit Axios.

Turcia a fost din punct de vedere istoric în favoarea extinderii NATO, așa că Akgun susţine că în cele din urmă va exista un compromis.

„S-ar putea ca Turcia să nu obțină exact ceea ce își dorește, dar aliații săi vor oferi probabil ceva care să o satisfacă”, a declarat el pentru Al Jazeera.

„Ankara va negocia așa cum ar face și alți membri, în conformitate cu interesele sale naționale.

„Până la urmă, din punct de vedere istoric, Turcia nu a subminat niciodată un consens NATO și va încerca în continuare să nu o facă. Cu toate acestea, nu va fi necondiționată.”

„Problema cu Finlanda și Suedia ar trebui privită prin prisma bilaterală, mai degrabă decât prin prisma cadrului NATO”, a declarat Galip Dalay, membru asociat al Chatham House, specializat în politica turcă pentru Foreign Policy. „Nu anticipez că Turcia va exercita un drept de veto în acest stadiu”.

Se va vedea în perioada imediat următoarea dacă Turcia nu își dorește în continuare aderarea Suediei și Finlandei la NATO.