Mugur Isărescu prezintă noul raport privind inflația. Ce se întâmplă cu prețurile și banii românilor

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Mugur Isărescu prezintă joi raportul privind inflația, după ce rata anuală a inflației a coborât la 8,16% în iulie.

Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, susține joi, 13 august, o conferință de presă dedicată prezentării Raportului asupra inflației, ediția august 2026. Documentul analizează evoluțiile recente ale prețurilor și oferă o nouă perspectivă asupra traiectoriei inflației în perioada următoare. BNR publică trimestrial acest raport pentru a prezenta evoluțiile economice și proiecțiile privind inflația.

Mugur Isărescu prezintă noul raport privind inflația

Conferința are loc într-un moment important pentru economia românească, după publicarea celor mai recente date privind prețurile de consum. Potrivit Institutului Național de Statistică, indicele prețurilor de consum din iulie 2026 față de iunie 2026 a fost de 100,58%, ceea ce indică o creștere lunară a prețurilor.

În acest context, atenția se concentrează asupra explicațiilor oferite de Mugur Isărescu privind evoluția inflației în România, dar și asupra modului în care măsurile fiscale și energetice se vor reflecta asupra prețurilor în lunile următoare.

23:10, 21 Aug 2026

FOTO BNR lansează o nouă monedă pe 24 august 2026. Cum arată și cât costă piesa dedicată unui celebru pictor român

10:36, 18 Aug 2026

Leonardo Badea, prim-viceguvernator BNR: „Scăderea investițiilor străine directe, un semnal pe care România nu trebuie să-l ignore”

Potrivit comunicatului transmis de Banca Națională a României și inclus în materialul de bază, Consiliul de administrație al BNR a analizat și aprobat Raportul asupra inflației, ediția august 2026.

Documentul indică o reducere semnificativă a ratei anuale a inflației în trimestrul al treilea al acestui an. Evoluția este pusă în legătură cu dispariția treptată a efectelor directe generate de eliminarea plafonului pentru prețul energiei electrice, precum și de majorarea cotelor de TVA și a accizelor.

„În ședința de astăzi (luni- n.r), Consiliul de administrație al BNR a analizat și aprobat Raportul asupra inflației, ediția august 2026, document ce încorporează cele mai recente date și informații disponibile.

Potrivit prognozei din Raport, rata anuală a inflației va cunoaște o corecție descendentă substanțială în trimestrul III 2026, așa cum s-a anticipat anterior, pe fondul epuizării efectelor directe ale eliminării plafonului la prețul energiei electrice și ale majorării cotelor de TVA și a accizelor”, se precizează în comunicatul BNR.

Inflația în România rămâne însă ridicată în 2026

Chiar dacă BNR anticipează o corecție descendentă în trimestrul al treilea, perspectivele pentru întregul an rămân marcate de o rată a inflației semnificativ peste nivelul urmărit pe termen mediu de banca centrală.

Potrivit informațiilor din materialul transmis, BNR a revizuit în creștere prognoza pentru finalul anului 2026, de la 3,9% la 5,5%. Pentru finalul anului 2027, banca centrală anticipează o rată de 2,9%.

Astfel, datele prezentate conturează o evoluție în două etape. Pe termen scurt, inflația este așteptată să scadă după disiparea unor efecte temporare, în timp ce revenirea către nivelurile compatibile cu ținta de inflație este anticipată într-un orizont mai îndelungat.

Pentru români, o reducere a ratei inflației nu înseamnă automat ieftinirea produselor și serviciilor. Inflația măsoară ritmul în care cresc prețurile. Prin urmare, dacă rata inflației scade, prețurile pot continua să crească, dar într-un ritm mai lent.

Ce se întâmplă cu prețurile în trimestrul al patrulea

Prognoza BNR indică o evoluție ușor fluctuantă a inflației în trimestrul al patrulea din 2026. După această perioadă, banca centrală estimează o scădere graduală.

Traiectoria descendentă ar urma să continue în 2027, când inflația este estimată să ajungă la 2,9% la finalul anului.

BNR explică această perspectivă prin efectele de bază care ar urma să devină dezinflaționiste, după creșterile de prețuri generate de șocul energetic, dar și prin intensificarea presiunilor care contribuie la temperarea inflației.

„După o evoluție ușor fluctuantă în trimestrul IV 2026, rata inflației este așteptată să descrească gradual, reintrând la finele anului 2027 în interiorul intervalului țintei, „sub impactul efectelor de bază dezinflaționiste asociate creșterilor recente de prețuri antrenate de șocul energetic, precum și în condițiile intensificării presiunilor dezinflaționiste”.”

Mugur Isărescu, așteptat să explice noua prognoză

Prezentarea susținută de Mugur Isărescu este importantă deoarece oferă ocazia ca banca centrală să explice în detaliu noua prognoză și principalele riscuri pentru evoluția prețurilor.

Raportul asupra inflației reprezintă unul dintre principalele instrumente prin care BNR își comunică evaluarea asupra economiei și asupra evoluției prețurilor. Banca centrală precizează că raportul include analiza celor mai recente evoluții economice, monetare și financiare, precum și proiecția trimestrială privind inflația pe termen mediu.

Pentru populație, implicațiile sunt directe. Evoluția inflației influențează puterea de cumpărare, costurile creditelor, dobânzile și deciziile de economisire și investiții. De aceea, orice modificare importantă a prognozei BNR poate deveni relevantă atât pentru gospodării, cât și pentru companii.

Cele mai recente date publicate de Institutul Național de Statistică arată că indicele prețurilor de consum a crescut în iulie față de luna precedentă. Comunicatul oficial pentru luna iulie 2026 confirmă că datele sunt cele utilizate pentru calcularea evoluției inflației și a principalilor indicatori privind prețurile de consum.

În acest context, noul raport al BNR trebuie analizat împreună cu datele statistice publicate recent. Scăderea sau creșterea ratei anuale trebuie diferențiată de evoluția lunară a prețurilor, cele două statistici măsurând fenomene diferite.

Pentru perioada următoare, principalul mesaj transmis de banca centrală este că inflația în România ar urma să intre pe o traiectorie descendentă după efectele temporare asociate energiei, TVA și accizelor. Revenirea către intervalul țintei este însă estimată abia până la sfârșitul anului 2027.