Guvernul se pregătește să adopte marți seara, 23 decembrie 2025, așa-numita Ordonanță „trenuleț”, un act normativ prezentat oficial drept o soluție pentru stabilitatea economică a României în 2026, dar care, în realitate, riscă să devină lovitura finală pentru milioane de români care abia mai reușesc să pună mâncare pe masă. În timp ce Executivul vorbește despre „echilibru bugetar”, „predictibilitate” și „disciplină financiară”, efectele concrete ale măsurilor anunțate se traduc printr-un singur lucru: taxe mai mari, prețuri mai mari și un trai și mai greu pentru populație.
Guvernul strânge șurubul până la capăt. Ordonanța „trenuleț”, aprobată azi
Ședința de guvern, programată strategic înainte de Crăciun, are loc într-un moment în care inflația a erodat sever puterea de cumpărare, salariile sunt înghețate sau cresc simbolic, iar pensiile nu mai țin pasul cu scumpirile. Cu toate acestea, Guvernul pare complet rupt de realitatea de zi cu zi a românilor. În timp ce oamenii numără fiecare leu la supermarket, Executivul adoptă ordonanțe care cresc impozite și deschid larg ușa unor noi biruri locale.
Deși premierul Ilie Bolojan susține că ordonanța clarifică deciziile coaliției și sprijină economia, documentele puse în transparență arată exact contrariul. Creșterea impozitului pe venit de la 10% la 16% înseamnă, direct și fără echivoc, mai puțini bani în buzunarele angajaților. Nu contează cum este ambalată măsura în discursuri televizate, realitatea este că statul ia mai mult de la cei care muncesc, într-o perioadă în care traiul a devenit deja sufocant.
În paralel, Guvernul le dă mână liberă primăriilor să majoreze impozitele pe locuințe și mașini cu până la 80%. Cu alte cuvinte, românii vor plăti mai mult doar pentru faptul că au o casă sau un autoturism, indiferent dacă veniturile lor au crescut sau nu. Pentru multe familii, aceste scumpiri vor însemna alegeri dramatice: facturi sau mâncare, taxe sau medicamente.
În timp ce oamenii sunt împinși spre limită, Executivul vorbește cinic despre „sprijinirea angajaților vulnerabili”. Așa-zisa creștere a salariului minim este amânată și, mai grav, este golită de conținut prin reducerea sumei neimpozabile. În practică, majorarea reală va fi de câteva zeci de lei, o sumă ridicolă în fața prețurilor tot mai mari la alimente, energie și servicii de bază. Cu 100 de lei în plus nu se acoperă nici măcar o sacoșă modestă de cumpărături.
Guvernul promite reducerea cheltuielilor, dar tăierile anunțate sunt mai degrabă simbolice: 10% mai puțini bani pentru partide și parlamentari, în timp ce grosul poverii cade, din nou, pe cetățeni. În același timp, taxele speciale și impozitele suplimentare sunt menținute sau prelungite, iar efectul lor se va regăsi inevitabil în prețuri mai mari la raft, la pompă și pe facturi.
Nici mediul de afaceri nu scapă, iar orice presiune pusă pe firme se va întoarce, ca de obicei, împotriva consumatorilor. Guvernul recunoaște chiar prin propriile documente că ANAF nu este capabil să gestioneze noile sisteme digitale introduse, dar, în loc să își asume eșecul administrativ, transferă costurile și haosul către contribuabili.
În tot acest timp, discursul oficial rămâne deconectat de la realitate. Se vorbește despre „creștere economică” și „stabilitate macroeconomică”, în timp ce românii trăiesc de la un salariu la altul, împrumutându-se pentru strictul necesar. Pentru foarte mulți, sărbătorile vin cu frustrare, nu cu liniște, iar anul 2026 se anunță nu ca unul al redresării, ci al supraviețuirii.
Salarii înghețate, amenzi mai mari și scumpiri pe linie
Pe lângă taxele și impozitele deja anunțate, varianta finală a „Ordonanței Trenuleț”, ajunsă pe masa Guvernului pe 23 decembrie, aduce o serie de măsuri suplimentare care accentuează presiunea asupra populației. Deși Executivul vorbește despre „sprijin” și „protecție socială”, realitatea din document arată o înghețare generalizată a veniturilor și noi costuri pentru cetățeni.
Salariile bugetarilor vor rămâne înghețate pentru al doilea an consecutiv, inclusiv în companiile de stat. Asta înseamnă că sute de mii de angajați nu vor primi nici măcar o ajustare minimă care să țină pasul cu inflația, în timp ce prețurile la alimente, energie și servicii continuă să crească. Practic, statul le cere bugetarilor să trăiască mai prost, încă un an, „pentru binele echilibrului bugetar”.
Guvernul anunță și o creștere a salariului minim brut, de la 4.050 lei la 4.325 lei, începând cu 1 iulie 2026. Însă această majorare este golită de conținut prin reducerea sumei neimpozabile de la 300 la 200 de lei. Concret, românii vor munci mai mult, pe bani care se topesc imediat în taxe, fără ca traiul zilnic să se îmbunătățească vizibil.
În același timp, statul găsește bani din buzunarul cetățenilor și prin alte mecanisme mai puțin discutate public. De la 1 iulie 2026, punctul de amendă va crește la peste 216 lei, ceea ce înseamnă sancțiuni mai mari pentru șoferi și pentru orice abatere contravențională. Într-o țară în care veniturile sunt printre cele mai mici din UE, Guvernul alege să mai pună o povară pe cei care oricum abia se descurcă.
Nici micii antreprenori nu scapă complet. Deși impozitul minim pe cifra de afaceri este redus de la 1% la 0,5%, efectele pozitive sunt amânate, în timp ce alte taxe rămân sau cresc. În paralel, impozitul pe dividende va fi majorat de la 10% la 16% începând cu 1 ianuarie 2026, o lovitură directă pentru cei care încearcă să-și mențină afacerile pe linia de plutire.
Guvernul promite că va elimina „taxa pe stâlp”, însă nu acum, ci abia din 2027. La fel, majorarea punctului pentru serviciile medicale este amânată tot pentru 2027, ceea ce înseamnă încă doi ani de subfinanțare în sistemul de sănătate, cu efecte directe asupra pacienților.
Singura măsură cu impact social real rămâne prelungirea ajutorului pentru plata facturilor la energie pentru persoanele vulnerabile până la finalul lui 2026. Însă și aceasta vine mai degrabă ca o recunoaștere tacită a faptului că prețurile sunt prea mari și că fără sprijin de la stat, mulți români nu ar putea supraviețui iernilor următoare.
Ordonanța „trenuleț” nu este o reformă, ci o colecție de poveri puse pe umerii celor care nu mai au de unde să dea. În timp ce Guvernul își securizează calculele bugetare, românii rămân cu frigiderul tot mai gol, cu facturi tot mai mari și cu sentimentul clar că sunt, din nou, cei sacrificați.
Documentul oficial poate fi consultat AICI!