Pandemia de coronavirus, văzută prin ochii unui tânăr: „În momentul în care apăsam pe clanţă, mă gândeam dacă într-adevăr am tot ce îmi trebuie la mine, dezinfectant, mască, mănuşi”

Marți, 16 martie 2021, s-a împlinit un an de când am intrat în pandemie. În momentul în care am auzit că în China circulă un virus care ia viețile multor oameni, nu ne-am fi gândit niciodată că se va ajunge la o pandemie. Cu toate acestea, inevitabilul s-a produs. Virusul s-a răspândit cu ușurință pe tot globul pământesc, iar omenirea a fost cuprinsă de teamă, de incertitudine, de tristețe și de griji.

Cosmin, un tănăr din România, a decis să își facă cunoscute trăirile din timpul pandemiei. El a mărturisit că a fost cuprins de un sentiment de singurătate. Chiar dacă lucrează în consultanță, tânărul și-a făcut griji pentru postul său. Prin prisma profesiei, Cosmin a avut ocazia să vadă cum multe afaceri s-au prăbuşit.

„Mă gândeam în primul rând la soarta părinţilor, bunicilor mei…”

În momentul în care părăsea locuința, Cosmin ştia că trebuie să aibă grijă pe unde merge ca să-şi poată proteja părinţii, mai ales pe tatăl său. Dacă el s-ar fi îmbolnăvit în primele luni de pandemie, Cosmin ar fi fost devastat, potrivit Mediafax.

„Aşa cum arăta situaţia atunci, sincer nu pot să spun că m-aş fi aşteptat să moară, însă cu siguranţă ar fi existat nişte complicaţii. Mă gândeam în primul rând la soarta părinţilor, bunicilor mei, adică a oamenilor mai în vârstă din familia mea. Simţeam că trebuie să fac tot ce ţine de mine ca să-i protejez. Dacă s-ar întâmpla ceva, m-aş fi simţit principalul vinovat”, spune Cosmin Boare, consultant fiscal.

Frica de infectare l-a ținut pe Cosmin departe de prietenii săi. Se pare că internetul a constituit pentru el o gură de aer proaspăt, fiindcă a reușit să mențină contactul cu oamenii dragi.

Pandemia văzută prin ochii unui tânăr: „Simţeam nevoia să ies afară, să pot să interacţionez cu colegii de muncă, cu prietenii”

Tânărul a dezvăluit că de fiecare dată când ieșea din casă, se temea să nu uite lucrurile esențiale: masca, dezinfectantul și mănușile. De asemenea, el a recunoscut că normalitatea înseamnă acum distanțarea socială: „„Mă vedeam în grupuri mari de oameni, în public, şi mă gândeam cât de ciudat este în acest context, fără mască fără protecţie”.

„Simţeam nevoia să ies afară, să pot să interacţionez cu colegii de muncă, cu prietenii. În momentul în care apăsam pe clanţă mă gândeam dacă într-adevăr am tot ce îmi trebuie la mine, dezinfectant, mască, mănuşi”, povesteşte el.

Cosmin s-a arătat îngrijorat de situația din prezent, mai ales în ceea ce privește presiunea pusă pe sistemul medical. De aceea, el a realizat că trebuie să se proteje:

„Ce am pierdut cel mai mult în anul trecut a fost interacţiunea umană”. Îl nelinişteşte „faptul că nu sunt destule locuri la ATI şi este o adevărată bătaie pe locurile acelea şi incendiile care au avut loc în spitale”.

Își dorește să dea uitării cât mai repede anul trecut şi să revină la normal. El susține vaccinarea şi speră să revină alături de prietenii lui.

„Îmi vreau anul ăsta înapoi şi aş vrea ca lucrurile să revină la normal cât mai repede”, adaugă Cosmin.