Primele rezultate la Primăria Capitalei! Cu cine au votat bucureștenii, potrivit unui sondaj de ultim moment!

Primul sondaj din ziua votului la București arată un electorat divizat între opțiuni ferme și decizii luate în ultimul moment. Aproape jumătate dintre alegători spun că au ales „răul cel mai mic”, iar o treime recunoaște că a decis chiar în cabina de vot.

Realizat de ARA Public Opinion, sondajul oferă o imagine detaliată asupra comportamentului votanților în ziua alegerilor parțiale pentru Primăria Capitalei din 2025. Rezultatele indică un electorat intens polarizat, dar și o participare dominată de criterii pragmatice.

Cum și de ce au votat bucureștenii

Întrebați care a fost principalul motiv al alegerii, votanții au oferit două răspunsuri aproape egale ca pondere:

• 49% au votat pentru că „le-a plăcut candidatul”;

• 47% au mers pe ideea alegerii „răului mai mic”;

• 4% nu au dorit să răspundă.

Această împărțire arată un oraș împărțit între opțiuni pozitive și vot utilitar, în care mulți alegători aleg candidatul perceput ca fiind cel mai puțin problematic, nu neapărat cel preferat.

Referitor la tipul de candidat ales:

• 76% au votat un candidat susținut de partide politice,

• 9% au optat pentru un independent,

• 15% nu au răspuns.

București, oraș majoritar pro-european

Una dintre cele mai clare preferințe observate în sondaj este orientarea pro-europeană. Întrebați dacă au votat un candidat pro-european sau un suveranist, respondenții au răspuns:

• 76% pro-european,

• 9% suveranist,

• 3% au spus că nu știu ce înseamnă,

• 12% nu au răspuns.

Astfel, opțiunea suveranistă rămâne minoritară în Capitală, în ciuda vizibilității publice a discursului anti-european în ultimii ani.

Consecvență ideologică: majoritatea au votat ca în trecut

La întrebarea dacă au votat similar ideologic cu alegerile trecute pentru Primăria Capitalei, răspunsurile au fost:

• 59% – da, vot asemănător;

• 23% – nu, vot total opus;

• 11% – nu știu ce înseamnă;

• 7% – nu răspund.

Aproape un sfert dintre bucureșteni au schimbat radical orientarea politică, sugerând că există un segment în mișcare, în căutarea unei alternative viabile.

Când decid bucureștenii cu cine votează

Deciziile de vot sunt distribuite aproape egal între alegeri vechi și decizii spontane:

• 33% au decis înainte de campanie,

• 38% în timpul campaniei,

• 29% în cabina de vot.

Procentul ridicat al celor care au decis în ultimul moment arată o volatilitate crescută și influența emoțională a momentului votului.

Sursele de informare: presa tradițională rămâne pe primul loc

Deși rețelele sociale câștigă teren, televiziunea și presa scrisă continuă să fie principalele surse de informare:

• 43% presa tradițională,

• 16% campania electorală,

• 15% Facebook,

• 14% familie și prieteni,

• 9% TikTok,

• restul alte surse marginale.

Temerile bucureștenilor: economia și instabilitatea

Sondajul scoate la iveală niveluri ridicate de anxietate, dominate de teme economice și politice:

• 46% – instabilitate economică,

• 32% – boală,

• 31% – instabilitate politică,

• 18% – șomaj.

Temerile legate de geopolitică au niveluri foarte mici: doar 1–4% se tem de Rusia, NATO sau UE.

Când sunt întrebați cine poartă vina pentru situația actuală a țării, bucureștenii indică decisiv clasa politică (60%), urmată de manipularea prin social media (27%).

Pentru anul 2026, scenariul negativ cel mai des anticipat este o criză economică (49%), urmat de plecarea companiilor străine (24%).

Cine sunt candidații pentru Primăria Capitalei

Pe buletinele de vot se află 18 candidați, printre care:

• Cătălin Drulă (USR)

• Daniel Băluță (PSD)

• George Burcea (POT)

• Ciprian Ciucu (PNL)

• Ana-Maria Ciceală (SENS)

• Liviu Gheorghe Florea (PNȚMM)

• Gheorghe Macovei (PRM)

• Oana Crețu (PSDU)

• Mihai Lasca (PPR)

• Rareș Lazăr (PRA)

• Anca Alexandrescu – Alianța „Dreptate pentru București”

• și mai mulți independenți: Dan Trifu, Eugen Teodorovici, Gheorghe Nețoiu, Vlad Gheorghe, Angela Negrotă, Filip Titian.