Reticulocitele – importanta si rolul lor in diagnosticul anemiilor. Laboratoarele Praxis

Eritrocitele, cunoscute și sub denumirea de globule roșii sau hematii, sunt cele mai comune celule din sânge și au un rol vital în transportul oxigenului și dioxidului de carbon în corpul uman. Reticulocitele reprezinta un stadiu evolutiv intermediar al hematiilor, care se maturizează complet in circulatia periferică in 1-2 zile după ce părăsesc măduva osoasă, iar prezența lor în sânge poate oferi informații valoroase despre starea producției de celule roșii în organism.

Fig.1 Reticulocite în diferite stadii de dezvoltare, comparate cu un eritrocit matur. Cu cât celula este mai imatură, cu atât conține mai mult ARN. CLSI (Institutul pentru Standarde Clinice și de Laborator )  clasifică  un reticulocit ca „orice eritrocit anucleat care conține două sau mai multe particule de material colorat cu albastru corespunzător ARN-ului ribozomal”.

RomaniaTV

Bombă în showbiz! Botezatu și-a făcut iubită cu 40 de ani mai mică decât el. Nicolle e model și are 18 ani: Am educat-o bine

Observatornews.ro

ANM a actualizat prognoza meteo pentru următoarele patru săptămâni. Vremea în România până pe 31 martie

Deoarece eritrocitele au o durată de viață de aproximativ 120 de zile, este dificil de monitorizat modificările recente ale eritropoiezei pe baza analizei masei circulante de globule roșii, pentru ca majoritatea hematiilor au fost produse cu săptămâni sau chiar luni mai devreme. Evaluarea numărului de reticulocite oferă o fereastră către activitatea eritropoietică recentă și reflectă rata producerii eritrocitelor tinere în măduva osoasă.

Aceste eritrocite tinere nu mai conțin nucleu, dar pot conține în citoplasmă acid ribonucleic (ARN) ribozomal, o substanță reticulo-filamentoasă dispusă ca o rețea sub formă fragmentară, care în decurs de 1 – 2 zile este eliminata, celula devenind complet matură. Prin expunerea reticulocitelor nefixate unei colorări supravitale cu albastru de metilen sau albastru brilliant cresyl, incluziunile citoplasmatice precipită apărând la examinarea microscopică de un albastru închis/indigo pe fond verde/albastru pal (figura 1).

Măduva osoasă produce continuu noi eritrocite pentru a le înlocui pe cele care îmbătrânes, se degradează sau se pierd prin sângerare. În mod normal, un număr stabil de eritrocite este menținut în sânge prin înlocuirea continuă a celulelor degradate sau pierdute. O varietate de boli și afecțiuni pot afecta însă producția de noi eritrocite și/sau supraviețuirea. Aceste afecțiuni pot duce la creșterea sau scăderea numărului de eritrocite și pot afecta numărul de reticulocite.

Aprecierea reticulocitelor se face procentual, raportat la eritrocitele mature. În mod normal, un număr mic de reticulocite este prezent în circulație. Fracția normală de reticulocite în sânge depinde de contextul clinic, dar este în mod normal între 0.5 și 2.5 % la adulți și până 6 % la copii și nou născuți (valorile diferă pe grupe de vârstă).

Micrometru ocular Miller

Utilizarea unui disc ocular Miller facilitează numărarea reticulocitelor. Acestea sunt numărate în pătratele mari și numărul total de celule roșii în pătratele mici, care sunt a noua parte din dimensiunea pătratului mare. Dacă sunt numărate 20 de câmpuri, reticulocitele dintre aproximativ 2000 de eritrocite sunt numărate și procentul de reticulocite este egal cu:

• Reticulocitele din 20 de pătrate mari X 100
• Eritrocitele din 20 de pătrate mici X 9

Sângerarea acută sau cronică (hemoragie) sau distrugerea crescută a eritrocitelor (hemoliză) pot duce scaderea hematiilor în sânge, ducând la anemie. Organismul compensează această pierdere prin creșterea producției eritrocitare medulare sub acțiunea eritropoietinei; sub stimulare maximă măduva poate produce eritrocite de 6-8 ori mai mult față de rata normală. Când se întâmplă acest lucru, numărul și procentul de reticulocite din sânge cresc până când un număr suficient de eritrocite le înlocuiește pe cele care s-au pierdut sau până la atingerea capacității de producție a măduvei osoase. Numărul de reticulocite este, de asemenea, mai mare decât în mod normal atunci când un pacient cu anemie feriprivă sau anemie megaloblastică (datorită deficienței de vitamina B12) este tratat cu suplimente de fier sau vitamina B12.

Atunci când măduva osoasă nu funcționează normal poate apărea scăderea producției de eritrocite. Acest lucru poate rezulta dintr-o tulburare a măduvei osoase, cum ar fi anemia aplastică, sindroamele mielodisplazice sau leucemia. Scăderea producției se poate datora și altor factori, de exemplu, boli renale cronice, tratamente cu radiații sau chimioterapie pentru cancer, un nivel scăzut al hormonului eritropoietină sau deficiențe în anumiți nutrienți precum fier, vitamina B12 sau acid folic. Ocazional, atât numărul de reticulocite, cât și numărul de eritrocite vor fi crescute din cauza producției în exces de eritrocite de către măduva osoasă. Acest lucru se poate datora producției crescute de eritropoietină, tulburări care provoacă supraproducția cronică de eritrocite (policitemia vera) și fumatului.

De asemenea, unele medicamente pot crește sau scădea numărul de reticulocite.

Fig.3 Exemplificare determinare automata a reticulocitelor. Scatergramă bidimensională a canalului RET cu o distribuție normală a celulelor.

Sursa: www.sysmex-europe.com

Dacă numărarea manuală prin microscopie optică rămâne standardul de evaluare a reticulocitelor, metodele automate (Fig. 3) dezvoltate în ultimele două decenii sunt acum mai precise și mai eficiente din punct de vedere al costurilor decât numărarea manuală și în plus, oferă o varietate de parametri legați de reticulocite, cum ar fi:numarul absolut de reticulocite, volumul, concentrația hemoglobinei și maturitatea celulară, care nu sunt disponibile prin microscopia optică clasică.

Aducând microscopia în conformitate cu standardele de ultimă generație, cele mai recente dezvoltări ale inteligenței artificiale oferă o soluție pentru sarcinile legate de automatizarea în microscopia digitală. Acestea oferă utilizatorilor posibilitatea să obțină imagini digitale de înaltă rezoluție și identificarea automată și pre-clasificarea reticulocitelor pe clase și posibilitatea de a le analiza ulterior în mod automat cu ajutorul soft-urilor specializate.

Microscopia digitală este o tehnologie modernă, care combină avantajele microscopiei optice cu cele ale informaticii și ale analizoarelor automate, permițând astfel reducerea timpul de analiză,  scăderea subiectivității rezultatelor primite și cumularea tuturor informațiilor sub același buletin accelerând procesul de diagnosticare.

Numararea reticulocitelor din sângele periferic este esențială în diagnosticul și gestionarea pacienților anemici, fiind  un mijloc eficient de identificare si clasificare a tipului de anemie.Aceasta analiza este considerata un test parte a hemoleucogramei complete.

Bibliografie

• Betty Ciesla – Hematology in Practice; A. Davis Company, 2018
• Barbara J. Bain – Blood Cells, A Practical Guide – FIFTH EDITION; John Wiley & Sons Ltd., 2015
• Kandice Kottke-Marchant – Laboratory Hematology Practice; Blackwell Publishing Ltd. 2012
• Malvika Gaur et al.- Reticulocyte count: a simple test but tricky interpretation!. Pan African Medical Journal. 2021;40(3). 10.11604/pamj.2021.40.3.31316
• https://www.healthline.com/health/reticulocyte-count
• https://www.thebloodproject.com/cases-archive/reticulocytes/retics-2/
• https://www.testing.com/tests/reticulocytes/
• https://www.sysmex-europe.com/academy/clinic-laboratory/analyser-channels/ret-channel.html
• https://wm-vision.com/en/product/hema