Pentru a treia oară, într-un interval extrem de scurt de timp, Curtea Constituțională, condusă încă de Marian Enache, a dat o lovitură în plex statului de drept și democrației. Prima lovitură de stat, executată de această instituție la solicitarea comanditarilor, s-a încheiat prin scoaterea definitivă de pe teren a lui Călin Georgescu. A urmat a doua lovitură de stat, prin omologarea alegerilor falsificate. Iar acum, aceeași instituție, tot la comandă, a mai dat o lovitură în plex la ceea ce a mai rămas din statul de drept.
De nenumărate ori, pe parcursul celor două tururi ale campaniei electorale prezidențiale, Nicușor Dan, care se prezenta drept candidat independent, dar beneficiar al celui mai generos buget destinat alegerilor, a fost somat să comunice public proveniența banilor. Deci, numele sponsorilor. A evitat să dea orice alt răspuns, cu excepția faptului că va declara ceea ce are de declarat abia la 15 zile de la alegeri, invocând faptul că sponsorii săi nu doresc să fie devoalați. Înțelegem că, azi cum ar fi, ei nu vor să se facă cunoscuți opiniei publice, dar după alegeri nu se mai sfiesc. Așa se face că, în mod firesc, ațâțată de această controversă, opinia publică a așteptat cu sufletul la gură începutul lunii iunie, când, în conformitate cu legea în vigoare, Nicușor Dan avea obligația să prezinte lista completă a sponsorilor săi. Deci, inclusiv acei sponsori care nu au fost, tot în virtutea unei legi neghioabe, comunicați Autorității Electorale Permanente, întrucât sumele donate erau mai mici de 5 mii de lei.
Este momentul să deschid o foarte scurtă paranteză. Nu știu ce a avut de gând legiuitorul, alcătuit mereu cam din aceeași majoritate parlamentară, atunci când a prevăzut această excepție. Dar îmi este clar ce a urmărit Nicușor Dan atunci când a profitat de respectiva carență a legii. Imaginați-vă că a primit sume „derizorii” de sub 5 mii de lei de la 100 de mii de persoane — fani ai domniei sale sau pur și simplu oameni de afaceri mai puțin importanți, dar care stăteau cu mâna întinsă la primărie. Știți la cât se ridică suma rezultată astfel? Puțin sub 500.000.000 de lei. Așadar, puțin sub 50 de milioane de euro. Bani nedeclarați. Dar utilizați. Să admitem că nu au fost 100 de mii, ci doar 10 mii. Și tot se strâng 5 milioane de euro. E fabulos, nu? Matematicianul a știut cum să utilizeze la meserie o carență creată înadins, cu mult timp înainte, de legiuitori. Acum închid paranteza și trec direct la subiectul principal.
Așadar, la începutul lui ianuarie, lista sponsorilor lui Nicușor Dan nu mai poate fi ținută la secret. Cu condiția ca acesta să furnizeze opiniei publice situația corectă. Iar nicio instituție să nu-l verifice. Și mă tem că ne vom afla fix în acest scenariu. Și dacă vom afla cine a cotizat și cu cât pentru Nicușor Dan, la ce folos? Vom putea face numeroase conexiuni între sponsorii săi și interesele pe care le-au vizat la Primăria Generală a Capitalei sau le vizează de la nivelul președinției. Și dacă facem aceste conexiuni, ce se schimbă? Câinii latră, caravana trece mai departe. Și asta se va întâmpla chiar dacă câțiva dintre ziariștii de investigație care mai supraviețuiesc vor cerceta și vor afla că unele sau o parte dintre respectivele societăți s-au înfruptat din banii publici, adică din contractele oferite cu iresponsabilitate de Nicușor Dan la Primăria Generală a Capitalei. Ce instituție abilitată a statului va investiga traficul de influență?
Ultima decizie a Curții Constituționale, care îi scoate din minți pe reprezentanții tuturor instituțiilor care au solicitat insistent crearea unui instrument de luptă împotriva corupției, rezolvă dintr-un foc cel puțin trei probleme ale lui Nicușor Dan legate de integritate. În primul rând, în declarațiile pe care acesta, în calitate de demnitar public, este obligat să le facă, nu vor mai fi implicați copiii, în eventualitatea în care o parte din avere a pus-o pe numele acestora, și nici partenera de viață, în eventualitatea în care, în cele din urmă, se va căsători cu aceasta. Ceea ce, să recunoaștem, îi acordă o puternică umbrelă de protecție. În al doilea rând, prin măsura pe care a sugerat-o Curții Constituționale în urmă cu câteva zile, executată prompt de CCR, Nicușor Dan pune la adăpost o întreagă clasă politică. Care clasă politică va aplauda acest gest și, instinctiv, se va solidariza cu Nicușor Dan. În al treilea rând, prin măsura adoptată de CCR, declarațiile de avere și de interese devin secrete și nu mai sunt puse pe site-ul ANI, pentru ca tot cetățeanul să afle ce și cum. Mai mult decât atât, declarațiile privind averile soțiilor și copiilor devenind secrete, ele sunt șterse practic din arhiva ANI, astfel încât nimeni, cu excepția serviciilor secrete, nu va mai avea vreodată acces la aceste date și la istoricul lor.
Vreau să fiu bine înțeles. Eu nu plâng de mila Autorității Naționale pentru Integritate. Aceasta, ca și CNA și alte asemenea instituții, s-a făcut vinovată de nenumărate acte de poliție politică, unele dintre ele condamnate ca atare în justiție. Pe de altă parte, instituția e necesară. În măsura în care funcționează legal și democratic. Iar această lovitură dată de CCR, la comanda lui Nicușor Dan, va avea în timp efecte devastatoare asupra tentativelor de luptă împotriva corupției.
Ura și la gară! Ca răsplată, Marian Enache se retrage la Iași, un premiu de despărțire care se ridică la puțin peste un milion de lei și cu venituri lunare de peste 100 de mii de lei. Maurul și-a făcut datoria! Dar nu este lăsat să moară.