Deși toată lumea păstrează tăcerea, o moțiune de cenzură plutește în aer. Este motivul pentru care PNL transpiră, încercând să formeze o așa-numită „alianță a dreptei”, cu toate partidele dispuse să lase PSD în ofsaid. Este o cursă contracronometru. Care ar trebui finalizată cel târziu la sfârșitul acestei luni. De aceea, Ciucă se dă peste cap pentru a atrage de partea sa inclusiv parlamentarii neafiliați. În cele ce urmează, cu precizarea că este doar vorba de un scenariu, voi atenționa opinia publică asupra acestui ultim proiect conceput în laboratoarele de la Cotroceni.
Pentru a obține un job extern, o poziție de comisar european, președintele Klaus Iohannis are nevoie ca de aer de acordul Guvernului. Premierul este cel care, conform procedurii UE, trebuie să-l nominalizeze. Dar Marcel Ciolacu s-a pronunțat cu toată fermitatea în această privință. Nu-l va nominaliza pe Iohannis. Astfel încât Iohannis, pentru a ajunge comisar european, are nevoie de un alt premier. Un alt premier propus de el prin intermediul PNL nu poate să apară decât în urma căderii Guvernului Ciolacu printr-o moțiune de cenzură. Și a numirii unui premier agreat de liberali, fie și cu titlu provizoriu. Acest ipotetic premier a fost identificat în persoană lui Ilie Bolojan, iar informația, e drept -ușor distorsionată – a scăpat în piață zilele trecute. Când, în mod eronat, am fost informați că i s-ar fi propus lui Ilie Bolojan un tandem cu generalul cu patru stele Nicolae Ciucă, tandem în cadrul căruia Bolojan să devină șeful executivului. Iar acesta ar fi refuzat. De fapt, cea mai probabilă este ipoteza nu a unui tandem electoral și post-electoral, ci a unui tandem creat chiar înaintea alegerilor, imediat după preconizatul succes al moțiunii de cenzură. Iar în acest punct, s-ar putea închide paranteza în ceea ce privește viitorul lui Klaus Iohannis. Acesta ar putea fi nominalizat pentru șefia unei Comisii Europene de către mai vechiul său colaborator, apropiat, Ilie Bolojan.
Să dezvoltăm această ipoteză. Să ne imaginăm că în câteva zile, trecând peste izmeneala doamnei Lasconi, PNL reușește să strângă o masă critică de partide, de formațiuni politice, în final de senatori și deputați, din care să facă parte inclusiv cei neafiliați, astfel încât să poată introduce și susține cu succes o moțiune de cenzură împotriva Guvernului Marcel Ciolacu. Desigur, după ce se declanșează o scurtă dar severă criză politică, prin plecarea din executiv pe calea demisiilor a tuturor liberalilor. Dacă stăm să numărăm bine, o moțiune de cenzură poată să aibă succes. Și, până la votarea și instalarea unui nou guvern, Klaus Iohannis, în calitate de președinte, poate numi un premier interimar, însărcinat cu întocmirea unei noi echipe guvernamentale. Și întrucât România trebuie să rămână, nu-i așa, un factor de stabilitate, noul executiv va trebui instalat repede, iar în acest proces, el ar putea fi susținut de toate ambasadele UE și desigur de „Marele Licurici”.
Mai rămân în acest scenariu de făcut încă doi pași. În primul pas, Klaus Iohannis ar trebui să demisioneze, astfel încât să devină eligibil după 30 august pentru poziția de comisar european. Iar în pasul doi, generalul cu patru stele Nicolae Ciucă ar putea fi desemnat Președinte Interimar al României. Urmând ca din această poziție și utilizând în forță întreg aparatul de la Cotroceni, plus comunitatea serviciilor secrete, care îi va fi subordonată, să acționeze în forță pedala de accelerație pentru a câștiga alegerile prezidențiale. Momentul este prielnic. Există realmente o fereastră de oportunitate care însă se poate închide dacă, în cele din urmă, Marcel Ciolacu, plasat încă în locul întâi în top, decide să candideze pentru Cotroceni. Împins, desigur, de situația nou creată, care pune pe jar PSD.