Prima pagină » Economic Local » Se schimbă regulile pentru obținerea fondurilor europene. Maria Hudema, președintele GAL Valea Prutului: „Asta înseamnă mai multă flexibilitate în modul în care cheltuiesc banii”
Se schimbă regulile pentru obținerea fondurilor europene. Maria Hudema, președintele GAL Valea Prutului: „Asta înseamnă mai multă flexibilitate în modul în care cheltuiesc banii”

Se schimbă regulile pentru obținerea fondurilor europene. Maria Hudema, președintele GAL Valea Prutului: „Asta înseamnă mai multă flexibilitate în modul în care cheltuiesc banii”

06 feb. 2026, 02:00,
Raluca COSTIN în Economic Local

Regulile pentru obținerea fondurilor europene se vor schimba, în perioada 2028-2034, odată cu noua Politică Agricolă Comună (PAC). Comunitățile din mediul rural din Iași care s-au dezvoltat cu ajutorul sumelor primite prin intermediul grupurilor de acțiune locală (GAL) ar putea accesa mai mulți bani. Maria Hudema, președintele GAL Valea Prutului, susține că GAL-urile pot rămâne fără finanțare, în cel mai prost scenariu, iar obținerea unor fonduri mai mari depinde de fiecare țară. Cele 12 GAL-uri existente au finanțat, în perioada 2017-2025, peste 480 de proiecte cu o valoare totală de peste 23,5 milioane de euro.

Se schimbă regulile pentru obținerea fondurilor europene în viitoarele exerciții financiare

Potrivit Mariei Hudema, GAL-urile din România au prevăzute, pentru perioada 2023-2027, fonduri europene în valoare de 424,75 milioane de euro.

„În actuala Politică Agricolă Comună (perioada 2023-2027), există o obligație legală ca cel puțin 5% din fondurile pentru dezvoltare rurală să fie alocate către LEADER (n.r. – inițiativă colectivă pentru sprijinirea comunităților rurale, care se concretizează într-o Strategie de Dezvoltare Locală )/CLLD (n.r. – Community-led local development/dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității). Aceasta este cerință statutară în regulamentul rural development actual și este clar susținută de Comisia Europeană și de documentele oficiale despre programele de dezvoltare rurală. Fiecare stat alocă minimum 5% sau mai mult (de exemplu, Germania a alocat 15%; Estonia și Spania – 10%; undeva la 19 state, din 28, au alocat peste procentul minim de 5%). România a prevăzut în Planul său Strategic o alocare pentru LEADER de aproximativ 424,75 milioane de euro pe întreaga perioadă 2023-2027, ceea ce corespunde la peste 8% din alocarea totală FEADR. Finanțarea LEADER a fost completată cu fonduri din FSE+ (încă 150 de milioane de euro) pentru strategiile multifond ale GAL-urilor. Din acest buget sunt finanțate 246 de GAL-uri din România, din care 209 GAL-uri (FEADR – Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală, combinate cu FSE – Fondul Social European) cu strategii multifond și 37 GAL-uri cu strategii monofond (finanțate doar din FEADR). Lista poate fi consultată pe site-ul MADR sau în noua aplicație informatică, care arată apelurile lansate de GAL-uri în timp real: gal.afir.ro)”, susține Maria Hudema, președintele GAL Valea Prutului.

Maria Hudema: „Depinde de capacitatea noastră (la nivel de FNGAL) de a negocia”

Schimbările din noua PAC ar putea să afecteze grupurile de acțiune locală, prin care se dezvoltă comunitățile locale din mediul rural.

„Anul trecut, în iulie 2025, Comisia Europeană a prezentat pachetul legislativ pentru viitoarea PAC (în perioada 2028-2034), care prevede următoarea modificare majoră: PAC nu mai are separați doi piloni. Adică nu vor mai fi cele 2 instrumente, «Pilon 1» (erau plățile directe gestionate de APIA – Agenția pentru Plăți și Intervenție în Agricultură) și «Pilon 2» (dezvoltarea rurală gestionată prin intermediul AFIR – Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale). În loc de un pilon dedicat exclusiv dezvoltării rurale (care includea alocarea precum minim 5% pentru LEADER), instrumentele de dezvoltare rurală (inclusiv cele prin GAL-uri) sunt incluse în Planurile de Parteneriat naționale și regionale, pe care statele membre le vor construi în negocieri cu Comisia. Asta înseamnă mai multă flexibilitate pentru statele membre în modul în care cheltuiesc banii, dar și absența unei obligații automate de procent minim specific pentru LEADER. Adică, da, noi, GAL-urile, ne putem trezi fără finanțare. Depinde de capacitatea noastră (la nivel de FNGAL) de a negocia. Statele membre vor negocia la nivel național ce instrumente folosesc cu autorități ale statelor membre, decizând ce proporție din bugetul total al Planului de Parteneriat merg spre proiecte și instrumente de tip LEADER/CLLD”, mai explică Maria Hudema.

Iașul a atras fonduri europene în valoare de 23,5 milioane de euro prin intermediul GAL-urilor

Fermierii din Iași au noi șanse să obțină fonduri europene.

„Comisia consideră că această arhitectură mai flexibilă le dă statelor membre mai multă libertate să abordeze provocările locale. Oricum, GAL-urile din România și-au dovedit eficiența, procent de absorbție de peste 95% (mă refer la vechea perioadă de programare, care s-a încheiat în decembrie 2025). Proiecte mici, dar cu rezultate și impact semnificativ pentru comunități. Numai în Iași, cele 12 GAL-uri existente au finanțat (în perioada 2017-2025) peste 480 de proiecte cu o valoare totală de peste 23,5 milioane de euro. Acum, suntem toți prinși în noi apeluri de selecție pe noua strategie, unde cerința este mare/foarte mare, mai ales pe domeniul non-agricol. Mă refer strict la proiecte finalizate, fără a lua în calcul cele reziliate, destul de puține. Date detaliate sunt incluse în raportul final de evaluare SDL, publicat de fiecare GAL pe propriul site, cu număr de locuri de muncă create, ferme finanțate, infrastructură socială. Oricum, sunt convinsă că expertiza deținută de GAL va putea fi utilizată pentru atragerea de fonduri din alte surse. Dacă nu vor fi banii din PAC, ne vom reorienta către alte fonduri ca să aducem în teritoriu. Sunt optimistă, deși sunt conștientă că ne va fi mult mai greu”, mai spune Maria Hudema.

GAL-urile sunt parteneriate de tip public-privat, cu rol important în mediul rural, contribuind la dezvoltarea zonei de pe raza teritoriului de activitate (mai multe comune grupate), având propriile bugete de finanțare a proiectelor. Cele 12 GAL-uri din Iași sunt: GAL Codrii Pașcanilor, GAL Iași Sud-Vest, GAL Siret-Moldova, GAL Microregiunea Belcești-Focuri, GAL Stejarul, GAL Stejarii Argintii, GAL Colinele Iașilor, GAL Valea Prutului, GAL Poiana Vlădicăi, GAL Ștefan cel Mare, GAL Dealurile Bohotinului.

Donație lunară
Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate

Donație singulară
Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate

Articol recomandat
Ilie Bolojan anunță că nu va crește prețul la gaze nici în 2026! „Protejăm cetățenii de puseul de inflație”
Ilie Bolojan anunță că nu va crește prețul la gaze nici în 2026. Mai mult, premierul transmite că, din 2027, România va exploata resursele din Marea Neagră și va exista mai mult gaz pe piață, ceea ce ar putea duce la prețuri mai mici. Însă, până atunci, premierul României propune o perioadă de tranziție de […]
Ilie Bolojan anunță că nu va crește prețul la gaze nici în 2026! „Protejăm cetățenii de puseul de inflație”

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

`
`
BZI - Editia Digitală - pdf
06 februarie 2026
06 februarie 2026