De ce țânțarii vor fi din ce in ce mai agresivi si vor transmite boli grave

Tânțarii vor fi din ce in ce mai agresivi! Deși nu toți țânțarii mușcă oamenii, o fac din ce în ce mai mult, potrivit unui studiu realizat de cercetătorii americani. Aceștia susțin că această tendință se poate explica prin faptul că urbanizarea și încălzirea globală și-au modelat comportamentul în această direcție. Prin urmare, riscul ar putea crește în viitor și, odată cu acesta, numărul de boli transmise de țânțari, precum dengue.

Tânțarii vor fi din ce in ce mai agresivi!

Deja prea prezenți pentru gustul nostru în timpul vacanțelor de vară, țânțarii ar putea prolifera bine și, prin urmare, ne vor ataca și mai mult. O constatare nu tocmai încurajatoare stabilită de cercetătorii de la Universitatea Princeton al căror studiu a fost publicat în revista Current Biology. Aceasta susține că mai multe specii de țânțari ar putea evolua spre a ataca omul, si nu animale, și, astfel, ar ajuta la răspândirea bolilor. Cercetătorii au vrut să știe de ce anumite specii de țânțari, în special Aedes, aegiptice, considerate drept principalul vector al dengue, preferă să muște oamenii decât animalele.

„Tantarii Aedes aegypti sunt invazivi în tropice, unde au o preferință puternică pentru oameni si îi face vectori importanți ai bolii”, explică prof. Carolyn McBride, care a participat la studiu. „Am descoperit că în gama lor naturală din Africa sub-Sahariană, acestea prezintă o atracție extrem de variabilă față de gazde, variind de la o preferință puternică pentru oameni la o preferință puternică pentru animale. Cum explici că unii dintre ei caută în mod special doar să atace oamenii? Cercetătorii au descoperit că doi factori sunt implicați direct: schimbările climatice și urbanizarea în creștere.

stirilebzi.ro

Prevederi noi pentru anumite tipuri de pensii! Care sunt condițiile pentru oferirea pensiei pentru limita...

Stirile PROTV

Tentativă de asasinare a lui Zelenski. Presupusul criminal, un polonez, s-a oferit să ajute serviciile...

Oamenii evoluează, la fel și țânțarii

Cu toate acestea, acești doi factori ecologici fiind din ce în ce mai de actualitate, ar putea duce la o atracție mai mare a țânțarilor față de oameni în viitor. „Țânțarii au evoluat ca răspuns la schimbările în modul în care trăiesc oamenii, s-au răspândit în întreaga lume ca răspuns la evenimentele istorice și au răspândit boala într-un mod care reflectă acest lucru”, spun cercetătorii. Pentru a ajunge la această concluzie, echipa științifică a colectat ouă de țânțar din specia A. Aegypti din 27 de locații diferite, în funcție de diversitatea habitatelor găsite în gama naturală a acestei specii din Africa sub-Sahariană.

Locațiile de recoltare includ zone urbane dense, precum și păduri îndepărtate și, de asemenea, variate în funcție de climă: zone calde și mai uscate sau zone mai umede și mai reci. În laborator, au testat preferințele fiecăreia dintre aceste populații de țânțari pentru mirosul oamenilor față de cel al altor animale, cum ar fi cobaiul. Rezultatele au arătat două constatări principale, prima fiind că țânțarii care trăiesc în zonele urbane au fost mai atrași de oameni decât cei din zone mai rurale sau sălbatice. Cu toate acestea, cercetătorii au descoperit că acest lucru se aplica doar în orașele moderne, foarte dens populate.

Tânțarii de sex feminin, responsabili de toate mușcăturile

A doua lor descoperire a fost că țânțarii care locuiau în locuri cu anotimpuri lungi și fierbinți, de asemenea, au arătat o preferință puternică pentru sângele uman. Pe baza descoperirilor lor, cercetătorii se tem, așadar, că schimbările climatice și creșterea rapidă urbană vor modela comportamentul țânțarilor și mai mult în viitorul apropiat, iar aceasta nu este o veste bună.

Într-adevăr, țânțarii de sex feminin, responsabili de toate mușcăturile, au nevoie de sânge pentru a-și produce ouăle. Astfel, urbanizarea rapidă duce la o creștere a atractivității țânțarilor pentru oameni, în timp ce schimbările climatice, deși mai puțin rapide, reprezintă celălalt factor de risc, deoarece acesta din urmă crește rata de deșertificare pe planetă.