Tot ce trebuie sa stii despre abcesul cerebral – Cauze, simptome, tratament

Abcesul cerebral reprezinta o colectie purulenta localizata la nivelul creierului.
Creierul este in general bine izolat fata de infectiile bacteriene, fiind protejat de craniu, meninge, sistemul imun, si de bariera riguros controlata dintre circulatia sanguina si creier. Insa, in anumite conditii bacteriile pot invada creierul cauzand o infectie localizata denumita abces.
Abcesul cerebral se intalneste relativ rar. In 75% din cazuri abcesul este unic, iar la restul pacientilor sunt prezente abcese multiple.
In absenta tratamentului abcesul cerebral este aproape intotdeauna fatal.

Jumatate din totalul abceselor cerebrale sunt cauzate de raspandirea bacteriilor de la nivelul unei infectii invecinate:

infectii ale urechii medii (otita medie)
infectii ale spatiilor osoase localizate anterior de urechea medie (mastoidita)
infectii ale sinusurilor
infectii dentare

stirilebzi.ro

Românii care ies la pensie trebuie să știe: Nu trebuie să vă bazați doar pe...

Stirile PROTV

Maşină de Poliţie din Constanţa, blocată pe plajă. „Cum au voie, aştia, mă?”

Printre alte surse bacteriene ce pot duce la aparitia abcesului cerebra se numara:

infectii pulmonare
infectii abdominale
infectii ale endocardului (endocardita)
plagi infectate de la nivelul capului
infectii ce pot surveni in cursul interventiilor neurochirurgicale

Sindromul imunodeficientei dobandite (SIDA) sau alta deficienta a sistemului imun mareste semnificativ riscul de dezvoltare a abceselor cerebrale. In aproximativ 25% din cazuri cauza infectiei nu a fost identificata.
Abcesele cerebrale pot fi provocate de o varietate de microorganisme, multe dintre care sunt asociate cu infectii otice sau sinusale.
Frecvent abcesul este cauzat de 2 sau mai multe tipuri de bacterii. In 30-60% din cazuri, combinatia bacteriana include streptococi si enterobacterii.
Un numar mic de cazuri se datoreaza fungilor si protozoarelor.

Manifestarile provocate de abcesul cerebral se dezvolta lent, de obicei in decurs de 2 saptamani. Printre cele mai intalnite se numara:

cefalee
simptome neurologice asociate portiunii infectate a creierului
status mental alterat
convulsii

Febra si rigiditatea gatului apar in mai putin de 1/3 din cazuri.
Alte simptome ce pot mai fi intalnite includ varsaturi, nistagmus, afectarea echilibrului si miscari necoordonate.

Diagnosticul abcesului cerebral se stabileste prin computer tomografie (CT) sau imagistica prin rezonanta magnetica (IRM), care determina prezenta si localizarea colectiei purulente.
De asemenea, se realizeaza si o biopsie tisulara pentru a determina ce tip de bacterii sunt implicate. Biopsiile se efectueaza si pentru a exclude existenta unor tumori sau altor leziuni localizate neinfectioase, care pot avea acelasi aspect imagistic.
Alte teste ce pot fi utilizate pentru a determina sursa infectiei includ realizarea de culturi sanguine, radiografii toracice si examen fizic al urechilor, sinusurilor si dintilor.
De obicei, se testeaza si prezenta virusului imunodeficientei umane (HIV).

Tratamentul abceselor cerebrale incepe prin administrarea intravenoasa de antibiotice, care sunt specifice bacteriilor prezente sau care au un spectru larg de actiune. Tratamentul se mentine de obicei timp de 6-8 saptamani.
Aspiratia chirurgicala este aproape intotdeauna efectuata pentru a drena abcesul. In cadrul acestei proceduri, un ac este ghidat prin computer tomografie la zona infectata, iar apoi se aspira continutul abcesului. Aspiratia poate fi repetata de mai multe ori pana la distrugerea sau indepartarea completa a bacteriilor.
In unele cazuri, poate fi necesara excizia chirurgicala a tesuturilor infectate sau necrozate.
La pacientii cu abcese multiple, aspiratia si extirparea chirurgicala nu se efectueaza din cauza dificultatii si riscului crescut al acestor proceduri. In aceste cazuri se foloseste doar antibioterapia.
Tratamentul cu steroizi, desi controversat, poate fi indicat in unele cazuri.

Prognostic
Chiar si cu tratament prompt, abcesele cerebrale sunt fatale in proximativ 20% din cazuri. Aproape jumatate din cei care supravietuiesc raman cu tulburari neurologice reziduale (ex. convulsii).
Exista mai multe motive pentru care pacientii cu abces cerebral pot avea un prognostic sumbru:

este posibil ca boala sa nu fie diagnosticata corect sau ca diagnosticarea precisa sa dureze prea mult timp
pacientul poate primi un antibiotic necorespunzator cu microorganismele prezente
uneori infectia nu este limitata la o zona localizata din creier, facand ca diagnosticul si tratamentul sa fie dificile
cazurile rare produse de infectii fungice pot fi diagnosticate mai greu
abcese multiple
localizarea profunda a abcesului sau abceselor