Tradiții de Sfinții Constantin și Elena în 2021. Sărbătoare importantă pentru Catedrala Patriarhală

Sărbătoare mare la Catedrala Patriarhală din București. Creștinii îi sărbătoresc astăzi, 21 mai 2021, pe Sfinții Împărați Constantin și Elena, considerați a fi cei care au dat libertate deplină creștinismului. Această zi este și una plină de tradiții și obiceiuri în întreaga țară

Ziua de 21 mai 2021 este una importantă în Biserica Ortodoxă Română (BOR). Creștinii-ortodocși îi cinstesc pe Sfinții Împărați Constantin și Elena, considerați a fi cei care au dat libertate deplină creștinismului. Sărbătoarea de astăzi, trecută în calendarul creștin-ortodox cu cruce roșie, are o importanță aparte pentru întreaga creștinătate. În urma unei bătălii câștigate după ce i s-a arătat semnul Crucii, Constantin cel Mare dă Edictul de la Milano, prin care creștinismul devine religie permisă, sfătuindu-i pe romani să adopte această credință. Cu toate acestea, Constantin nu a declarat creștinismul ca religie de stat, acest lucru făcându-l mai târziu, în anul 380, împăratul Teodosie cel Mare. Nu numai Constantin a fost cel care a permis ca religia creștină să iasă la suprafață.

Sfinții Constantin și Elena, sărbătoare pentru milioane de creștini

La Catedrala Patriarhală din Capitală au loc și o serie de slujbe speciale în această zi, liturghii în care sunt cinstiți cei doi Sfinți. Sărbătoarea are rădăcini adânci pentru creștini. Elena, mama lui Constantin cel Mare, a decis să plece în acea perioadă la Ierusalim, pentru a căuta crucea pe care a fost răstignit Mântuitorul, dar și pentru a descoperi locul în care Iisus a fost îngropat.

stirilebzi.ro

Nu mai au voie cu mașini mai vechi de 15 ani! Se introduce test obligatoriu...

Stirile PROTV

Soldații ruși fac ravagii după ce se întorc acasă de pe front. Rată uriașă a...

Minunea s-a produs la 14 septembrie 326, când împărăteasa Elena a adus Sfânta Cruce în fața credincioșilor din imperiu. Ziua de astăzi este și una de o importanță majoră pentru milioane de români ce își serbează onomastica. Numele celor doi au fost păstrate în timp sau au fost derivate, apărând mai multe variante. Printre acestea se numără derivate precum Constanța, Constantina, Costa, Costel, Costică, Costin sau Ela, Eleonora, Helena, Ileana sau Lenuța. În plus, în această zi, în mai multe lăcașuri de cult se sărbătorește și hramul acestora.

Tradiții de sărbătoarea Sfinților în 2021

Ziua este și una plină de tradiții populare. Praznicul Sfinților Împărați corespunde în calendarul popular cu sărbătoarea populară numită Constandinu Puilor sau Constantin Graur, adresată păsărilor de pădure. Tradițiile practicate în această zi aduc spor și sănătate gospodarilor care le împlinesc. Potrivit datinilor strămoșești, păsările își învață puii să zboare începând cu această zi și o nouă generație amenință recoltele. De aceea, tradiția interzice gospodarilor să muncească la câmp pentru a evita pagubele aduse viitoarelor recolte de păsările cerului. În cursul acestei zile se păstrează și alte tradiții și obiceiuri. Oamenii trebuie să țină sărbătoarea, pentru ca puii din gospodărie să nu fie mâncați de ulii. În ziua Sfinților Constantin și Elena este bine să nu se lucreze, pentru ca holdele și strugurii să nu fie distruși. Până în 21 mai trebuie să fie semănate porumbul, ovăzul și meiul, potrivit tradiției populare.

Hramul istoric al Catedralei Patriarhale din București

De Sfinții Împărați Constantin și Elena se leagă și sărbătoarea unui important ansamblu bisericesc. Unul dintre cele mai vechi lăcașuri de cult din țară închinate Sfinților Împărați Constantin și Elena este Catedrala Patriarhală din București. Lăcașul este o ctitorie a voievodului Țării Românești, Constantin Șerban Basarab (1654-1658), care a fost sfințită în 1658 de patriarhul Macarie al Antiohiei și al Întregului Orient. Sfințirea a fost făcută împreună cu mitropolitul Ștefan al Țării Românești și cu episcopii de Râmnic și de Buzău.

În anul 2002, la sărbătoarea hramului catedralei, o delegație a Bisericii Ortodoxe din Cipru a dăruit vrednicului de pomenire patriarh Teoctist Arăpașu o raclă cu părticele din moaștele Sfinților Împărați Constantin și Elena. Acestea au fost aduse de la Mănăstirea Kykkos, împreună cu o copie după icoana Maicii Domnului pictată de Sfântul Evanghelist Luca, care se păstrează în mănăstirea cipriotă.