Magazin

Diareea estivala

Publicat: 09 aug. 2010
_____ Vizualizări 0 Comentarii
Diareea estivala
1

@ Din pacate, diareea acuta risca sa ne surprinda, in aceasta perioada, mai frecvent decat in restul anului @ In majoritatea cazurilor, cauza este infectioasa, agentul raspunzator avand acces in organism prin apa sau hrana contaminata; exista si alte cauze mai putin frecvente, cum sunt alergiile alimentare, efectele adverse ale anumitor medicamente, bolile inflamatorii intestinale, intoleranta la gluten si altele @ O mentiune de sezon trebuie facuta asupra îmbaierilor in apa statatoare sau în apa marii, care pot favoriza aparitia diareei infectioase

Perioada estivala înseamna vara, caldura, relaxare si, implicit, vacanta si calatorii. Sfaturile medicale se pot dovedi, acum, poate mai utile ca oricand, pentru a ne proteja de evenimente neplacute în activitatile alese pentru petrecerea acestui sezon mult asteptat. Din pacate, diareea acuta risca sa ne surprinda, in aceasta perioada, mai frecvent decat in restul anului. Definim diareea acuta ca eliminarea a cel putin trei scaune moi, lichide sau chiar apoase, pe zi, survenite în decursul a mai putin de trei saptamani. In majoritatea cazurilor, cauza este infectioasa, agentul raspunzator avand acces in organism prin apa sau hrana contaminata; exista si alte cauze mai putin frecvente, cum sunt alergiile alimentare, efectele adverse ale anumitor medicamente, bolile inflamatorii intestinale, intoleranta la gluten si altele. De obicei, simptomele diareei infectioase apar la un interval de 12 ore – patru zile de la ingestie, cu tendinta la rezolvare in cateva zile, pana la o saptamana. Vara, factorul de risc suplimentar fata de restul anului îl reprezinta caldura, care favorizeaza dezvoltarea germenilor, fie in mancarea preparata sau conservata cu masuri de igiena deficitare, fie in apa de baut, care îsi altereaza proprietatile bacteriologice. O mentiune de sezon trebuie facuta asupra îmbaierilor in apa statatoare sau în apa marii, care pot favoriza aparitia diareei infectioase. Alimentele care pot provoca diaree acuta infectioasa, din cauza conditiilor improprii de pastrare sau din cauza prelucrarii termice incomplete, sunt: lactatele ne-pasteurizate (prin specia Campylobacter), alimentele cu ou crud (Salmonella), carne de pui, vita sau porc insuficient gatita, in special varianta tocata (Escherichia).

„Mananca ori fiert, copt, decojit, ori… deloc”

Pe de alta parte, turismul estival, in zone cu nivel de igiena scazut fata de mediul de provenienta, predispune la aparitia asa-numitei „diaree a calatorului”. Frecvent, simptomele acestui tip de diaree apar in prima saptamana a calatoriei. Nu sunt argumente pentru a incrimina schimbarea dietei sau a climei, condimentele sau oboseala calatoriei, cauza fiind indeosebi infectioasa alimentara, microorganismele responsabile fiind, in majoritate, bacterii (cele mentionate mai sus, dar in special subtipul Escherichia coli entero-toxigen), uneori paraziti, rareori virusuri. Tabloul clinic consta in cateva (de obicei, pana in zece) scaune lichide pe zi, lipsa poftei de mancare, greata, dureri abdominale; de obicei, lipseste febra. Vindecarea apare, de regula, in maxim sapte zile, dar este posibila o recidiva. Considerand imprejurarile in care se poate produce contaminarea cu agentul patogen, a fost formulata si o expresie cu caracter, de regula, de urmat in calatorii: „„boil it, cook it, peel it or forget it” – cu alte cuvinte: „mananca ori fiert, copt, decojit, ori… deloc”.

Sfaturi practice

O diaree infectioasa trebuie tratata. Chiar si formele usoare au risc de deshidratare pentru organism. Totodata, exista riscul aparitiei, in special la femei, al altor infectii locale de vecinatate (cistite), prin prezenta germenilor in zona perineala.
Tratamentul nu inseamna intotdeauna administrarea de antibiotice. Remediul esential îl reprezinta lichidele, care trebuie sa inlocuiasca pierderile si sa evite, astfel, deshidratarea. Organismul necesita apa, zahar si sare; sunt recomandate sucurile de fructe diluate, combinatiile de apa cu zahar si minerale imbuteliate si existente in comert, in special cu destinatie sportiva, ceaiurile si supele. Ca dieta, desi pofta de mancare poate fi scazuta, trebuie ca organismul sa beneficieze de o nutritie adecvata, in aceasta perioada. Pot fi consumate: cartofi, taitei, orez, banane, legume fierte. De retinut ca, uneori, episodul de diaree este urmat de o intoleranta trecatoare la lactoza, ceea ce indeamna la prudenta fata de reluarea alimentelor care o contin (lactate, oua, inghetata).

Tratamentul medicamentos

Triada medicamentelor folosite uzual consta in: un antiseptic intestinal, un antidiareic (care nu rezolva cauza, dar diminueaza frecventa miscarilor intestinale) si un antispastic, in cazul asocierii durerilor abdominale. Antibioticele nu sunt necesare in majoritatea cazurilor de diaree acuta infectioasa usoara sau moderata; exista efecte adverse imediate sau tardive, date de folosirea nejudicioasa a antibioticelor, asa incat recomandarea acestora este de dorit sa provina din partea medicului. Probioticele sunt combinatii de microorganisme care populeaza si reechilibreaza intestinul, din punctul de vedere al florei. Exista diverse preparate, inclusiv iaurt cu probiotice, care pot fi administrate, contandu-se pe ameliorarea simptomelor si scurtarea perioadei bolii.
Si pentru ca a preveni este mai simplu decat a trata, atentia trebuie indreptata, de la inceput, asupra modului corect de manipulare a alimentelor (spalarea cruditatilor), prepararea hranei (oul se fierbe sau prajeste pana la coacerea completa a albusului, fructele de mare se fierb suficient), conservare a acesteia (mancarea gatita nu se lasa mai mult de doua ore la temperatura camerei, temperatura frigiderului trebuie mentinuta la maximum 4.4 grade, iar cea a congelatorului la minimum -17.8 grade).
Iar ca ultim sfat, pentru a prezenta la final ce este mai important, lipsa de ameliorare a simptomelor, dupa masurile uzuale indicate sau aparitia de simptome noi ingrijoratoare (in special febra, sange in scaun), obliga la consult medical. Ideal este consultul efectuat de medicul specialist gastroenterolog, care va aprecia oportunitatea colonoscopiei, cu efectuarea, in caz de nevoie, a acestei investigatii, care ofera cel mai fidel diagnosticul in caz de afectare organica a colonului, dictand astfel tratamentul specific adecvat.

Adauga un comentariu