Amigdale criptice: Ce sunt și cum poate fi prevenită infectarea lor

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Amigdalele criptice sunt acele structuri limfoide situate pe peretele lateral al orofaringelui, care prezintă șanțuri sau cripte. În aceste orificii, mâncarea poate intra și fermenta, rezultând mici pete alb-gălbui, cu o consistență dură.

Infectarea amigdalelor criptice este cauza halenei, acel miros neplăcut al gurii. Ele pot fi stoarse și îndepărtate cu ușurință, nefiind recomandat tratamentul cu antibiotice. Amigdalele cu cripte cazeoase pot fi mari, hipertrofice, cu cripte foarte adânci sau mici, sclerotice, mecanismul fiind același. Ele sunt moștenite și pot fi îndepărtate chirurgical, în cazul în care pacienții fac amigdalite repetitive. Intervenția este una clasică și minim invazivă.

Ce este amigdalita: Forme ale amigdalitei

Amigdalita reprezintă inflamarea amigdalelor și apare ori de câte ori capacitatea lor de a face față infecțiilor este depășită. Printre cele mai frecvente cauze ale amigdalitelor se află virusurile și bacteriile, aproximativ 5-20% dintre amigdalite având ca etiologie streptococul grup A.

În funcție de modul în care evoluează, amigdalitele sunt acute (se vindecă în 5-14 zile) și cronice (se caracterizează prin infecții acute repetate). Amigdalita cronică este favorizată de structura criptică a amigdalelor, de bolile infecto-contagioase, de alergie, poluare sau imunitate scăzută.

Amigdalita poate avea mai multe forme. Poate fi hipertrofică, atunci când amigdalele își măresc volumul, sclero-atrofică, când amigdalele sunt mici și criptică cazeoasă, când amigdalele prezintă cratere, în care se depune cazeumul format din resturi alimentare, microbi, resturi celulare.

Amigdale criptice: Cum se pune diagnosticul de amigdalită cronică criptică cazeoasă?

La adult, amigdalita cronică criptică cazeoasă se manifestă prin: jenă în gât, senzație de corp străin, tuse seacă, halenă fetidă (miros neplăcut al respirației), eliminare dopuri cazeum urât mirositor (mici dopuri albicioase formate în criptele amigdaliene prin depunere de resturi alimentare, microbi și celule degradate), uneori disfonie.

Pe de altă parte, la copil pot apărea următoarele simptome: jenă / durere la înghițit, probleme de respirație, modificări ale vocii – voce amigdaliană („prune în gură”).

Astfel, medicul va verifica dacă pacientul are amigdale hipertrofice (mărite de volum) sau atrofice (mici de volum) criptice (cu cratere), cazeoase (cu cratere în care se depozitează cazeum), colorație roșie a pilierilor amigdalieni anteriori și inflamație a ganglionilor laterocervicali. În cazul în care aceste aspecte sunt confirmate, diagnoticul este amigdalită cronică criptică cazeoasă.

Cum poate fi prevenită infectarea amigdalelor criptice și care este tratamentul în caz de amigdalită cronică?

Infectarea amigdalelor criptice poate fi prevenită dacă respectați câteva reguli. După fiecare masă, trebuie să aveți grijă să beți apă, pentru a nu lăsa resturile alimentare să se acumuleze în amigdale. De asemenea, este indicat să faceți gargară cu apă cu sare sau cu apă și bicarbonat, pentru a împiedica proliferarea bacteriilor. Nu uitați, însă, să vă spălați pe dinți de două ori pe zi.

În cazul în care se ajunge la amigdalita cronică criptică, medicul vă poate recomanda antibiotic și antiinflamator. Dacă amigdalita este repetitivă, este necesară intervenția chirurgicală: amigdalectomie, amigdalotomie sau criptoliză.

Pentru ziua intervenției se respectă indicațiile primite de la medicul anestezist la consultul preanestezic și respectiv de la medicul pediatru.

Nu vă îngrijorați! Amigdalele criptice nu sunt periculoase și pot fi, cu ușurință, extirpate.