Pământul pe care ne creștem hrana ascunde o amenințare tăcută. Între 14 % și 17 % din suprafețele agricole ale globului sunt deja încărcate cu metale grele toxice, expunând până la 1,4 miliarde de oameni la pericole pentru sănătate.
Amenințarea invizibilă din sol
Cercetarea – cea mai amplă de până acum – a compilat peste 796.000 de probe de sol din toate colțurile lumii, filtrând datele cu algoritmi exigenți pentru a exclude siturile industriale evident poluate și a ne arăta, fără cosmetizări, cât de răspândită este problema.
Sub coordonarea profesorului Deyi Hou de la Universitatea Tsinghua, echipa a identificat zonele agricole în care concentrația a cel puțin unuia dintre cele șapte metale analizate (printre care arsenic și cadmiu) depășește limitele sigure pentru culturi și consum uman. Rezultatul este îngrijorător. Solul toxic migrează în lanțul alimentar și în resursele de apă, otrăvind treptat oamenii, animalele și plantele. Dacă nu se intervine rapid, această contaminare discretă ar putea submina securitatea alimentară globală și sănătatea ecosistemelor de care depindem cu toții.
Terenurile arabile ale lumii sunt contaminate cu metale grele
Folosind aproape 800 000 de probe de sol și algoritmi de inteligență artificială, cercetătorii au tras un semnal de alarmă: până la o șesime din terenurile agricole ale planetei – adică 14‑17 % – conțin cel puțin un metal greu peste limita sigură, expunând între 900 de milioane și 1,4 miliarde de oameni la un risc direct pentru sănătate. Sursele contaminării sunt variate: de la zăcămintele naturale ascunse în rocile pământului, până la scurgerile toxice provenite din industrie, agricultură intensivă sau exploatări miniere.
Studiul admite însă o problemă majoră: lipsa de date din vaste zone agricole, în special din Africa, sugerează că cifrele reale ar putea fi și mai grave. „Adevărata dimensiune a poluării solului la nivel global este, probabil, subestimată”, avertizează Wakene Negassa, expert în chimia solului la Institutul James Hutton din Scoția. Cercetătorii spun că rezultatele ar trebui privite ca un mesaj de urgență pentru guverne și fermieri: măsurile de monitorizare și decontaminare nu mai pot fi amânate.