Antreprenorii din Iași susțin că propunerea privind creșterea salariului minim pe economie, din anul 2026, va afecta mediul de afaceri. Reprezentanții patronatelor susțin că majorarea acestuia nu este binevenită, pe motiv că nu pot susține creșteri de salarii. Majorarea salariului minim este o directivă europeană.
Creșterea salariului minim pe economie – care, în prezent, este de 4.050 de lei brut, la 5.000 de lei brut – creează probleme în rândul antreprenorilor din Iași. Aceștia susțin că această schimbare nu este benefică nici angajatorilor, nici salariaților.
„Noi suntem asaltați din toate părțile cu măriri de taxe și impozite, iar acum, statul vrea să mărim salariul minim pe economie. Alte cheltuieli pentru noi, care însă nu reflectă realitatea. Angajatul nu primește bani în plus, ci doar statul are de câștigat. Eu nu o să-i dau mai mulți bani angajatului, pentru că nu am de unde”, susține Iulian Nechifor, antreprenor din Iași care deține o cafenea.
Antreprenorii din HoReCa se tem că va crește numărul afacerilor care vor falimenta din cauza tuturor modificărilor din ultima perioadă.
„Nu cred că este o soluție, pentru că o să atragem măririle de prețuri și, crescând prețurile, avem parte de o inflație mai mare. O stabilizare a salariului minim pe economie ar însemna o echilibrare a prețurilor. Guvernanții trebuie să se uite și la angajatorii care trebuie să plătească angajații, pentru că, dacă nu au cu ce să îi plătească, închid afacerile. Cred că asta o să urmeze: dacă va fi mărit salariul minim pe economie, se vor închide unele firme”, susține Vasile Pușcașu, proprietarul Hotelului Traian.
Măsurile fiscale au efecte tot mai mari asupra românilor, care vor fi resimțite mai ales în anul 2026.
Creșterea salariului minim pe economie nu este o măsură binevenită
Sindicatul Național „Forța Legii”, organizație reprezentativă la nivel național a salariaților din Administrația publică, Sănătate și Asistență socială, subliniază cu fermitate că salariul minim reprezintă nu doar un indicator economic, ci o măsură socială de protecție a muncii decente, un instrument de coeziune și un barometru al respectului față de cetățeanul care muncește. În consecință, stabilirea nivelului pentru 2026 trebuie să reflecte nu doar datele macroeconomice, ci și realitatea dură a vieții de zi cu zi, marcată de inflație, creșterea prețurilor la alimente și utilități și scăderea puterii reale de cumpărare.
„Potrivit unui raport științific elaborat de INCSMPS în luna în curs, formula de actualizare automată prevăzută de H.G. nr. 35/2025 ar conduce la o majorare a salariului minim de aproximativ 7%, de la 4.050 lei la circa 4.330 lei în anul 2026. Această creștere este însă apreciată de noi ca insuficientă pentru a proteja puterea de cumpărare a lucrătorilor, având în vedere inflația cumulată din ultimii doi ani, de peste 20%, și creșterea prețurilor la bunurile de strictă necesitate cu peste 25%. Chiar și cu o majorare de 7%, salariul minim ar rămâne în continuare sub pragul de 50% din câștigul salarial mediu brut, în contradicție cu Directiva (UE) 2022/2041 privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană, care prevede ca statele membre să promoveze niveluri ale salariilor minime legale echivalente cu cel puțin 50% din salariul mediu brut sau 60% din salariul median. În România, raportul actual este de circa 48,7%, iar o creștere sub acest nivel ar perpetua sărăcia în muncă, fenomen ce afectează peste 12% din salariați, conform datelor Eurostat și INS”, au transmis reprezentanții Sindicatului Național „Forța Legii”. În anul 2025, ca urmare a noilor măsuri fiscale, au fost înregistrate creșteri ale prețurilor.
Specialiștii reafirmă că salariul minim nu este o problemă bugetară, ci una de justiție socială
Potrivit Sindicatului Național „Forța Legii”, creșterea salariului minim cu un ritm superior celui propus de formula automată ar produce efecte pozitive, documentate științific: reducerea inegalităților salariale (coeficient Gini − 1,5%); scăderea sărăciei în rândul salariaților minimali cu până la 4,1 puncte procentuale; îmbunătățirea participării pe piața muncii, în special pentru tineri și femei; creșterea productivității muncii, stimulată de retenția forței de muncă și stabilitatea angajărilor. Aceste efecte sunt confirmate de modelele econometrice ale INCSMPS și de analiza comparativă realizată la nivel european. Potrivit Sindicatului, niciun stat UE care a aplicat creșteri susținute ale salariului minim nu a înregistrat pierderi semnificative de locuri de muncă, în timp ce beneficiile sociale și fiscale au fost net pozitive.
Sindicatul Național „Forța Legii” reafirmă că salariul minim nu este o problemă bugetară, ci una de justiție socială. Guvernul are obligația constituțională de a garanta un nivel de trai decent și o remunerație echitabilă pentru fiecare salariat, indiferent de sectorul de activitate. Organizația solicită Guvernului să adopte o creștere reală a salariului minim pentru 2026, în linie cu angajamentele europene și cu principiile economiei sociale de piață. Dialogul social trebuie să fie autentic, nu formal, iar consultarea partenerilor sindicali să se finalizeze cu măsuri concrete, nu doar cu statistici și rapoarte.
„Având în vedere toate aceste argumente, Sindicatul Național «Forța Legii» propune stabilirea salariului de bază minim brut garantat în plată, pentru anul 2026, la un nivel de cel puțin 4.500 lei, echivalent cu aproximativ 52% din salariul mediu brut, cu aplicare de la 1 ianuarie 2026. Această valoare este compatibilă cu recomandările europene, sustenabilă economic și indispensabilă pentru a proteja demnitatea muncii și a reduce decalajele sociale. România trebuie să depășească logica strict contabilă și să adopte o politică salarială bazată pe echitate și solidaritate socială”, susțin reprezentanții Sindicatului Național „Forța Legii”.
Pe de altă parte, antreprenorii din Iași nu sunt de acord cu mărirea salariului minim pe economie din anul 2026.