Magazin

Cum își mențin evreii modul de viață în România

Publicat: 17 nov. 2020

Toată lumea știe că cei care au o mamă evreiască sunt considerați evrei. Totuși mai sunt și cei ultra-ortodocși, evrei haredimi, despre care s-a scris în nenumărate cărți. În Israel, haredimii reprezintă cam 10% din populația evreiască și despre ei se știe că „nu consideră un om drept evreu, dacă nu respectă canoanele religioase”. Prin urmare un evreu trebuie să ducă un stil de viață de evreu, și anume:

  • Să respecte mâncarea tradițională evreiască kosher, care este specifică acestui popor religios; a mânca kosher este un deziderat religios, dar și o alegere pentru o hrană sănătoasă
  • Să nu lucreze de Șabat – Conform Pentateuhului (numit Tora – „învățătură”, sau „Legea lui Moise”), refuzul evreilor de a lucra deȘabat este un memento al celei de-a șaptea zile a creației și a proclamării lui D-zeu ca unic creator al lumii
  • Să meargă la sinagogi.

Evreii, oriunde s-ar afla, insistă să știe și vor ca lumea să recunoască unicitatea Holocaustului. Nu a mai existat așa ceva în istoria lumii. Holocaustul este incomparabil cu suferința oricărui alt popor. În România se spune că după cel de-al Doilea Război Mondial, mulți dintre evrei s-au temut ori și-au pierdut credința. Totuși s-a vorbit și despre rămășițe ale spiritualității celor care au supraviețuit.

Fascismul a distrus comunitatea de evrei din țara noastră (din orașe precum Dorohoi, Galați, Hârlău, Iași, București) și astfel, familii întregi de evrei au dispărut. Holocaustul este exterminarea sistematică a aproximativ 6 milioane de evrei europeni din timpul celui de-al Doilea Războli Mondial. „Ziua Națională de Comemorare a Holocaustului„din data de 9 octombrie a fost instituită în memoria debutului deportării evreilor români, dar și a romilor din Transnistria.

În ultimii ani s-au schimbat multe în România când vine vorba despre atitudinea față de evrei. Aderarea la Uniunea Europeană (UE) a deschis societatea țării noastre. Antisemitismul pare acum să aibă un caracter primitiv (când este exprimat prin abuzuri verbale, inscripții urâte pe sinagogi, insulte). Evreii care trăiesc în Diaspora, în diferite țări, s-au confruntat uneori cu ostilități din partea unor oameni netrebnici. Reticența față de ei a fost motivată însă de factori sociali, religioși, culturali și economici.

În România, există mai multe categorii de oameni de origine evreiască. Unii se simt evrei, alții români, alții români evrei, sau români care au ales iudaismul (o religie bazată pe credința într-un singur D-zeu). Unii merg deseori în Israel pentru a se ruga, alții nu au fost niciodată în viața lor în Țara Sfântă („Pământul lui Israel”).

Pe teritoriu României exista la data de 31 decembrie 2015 un număr de 103 lăcașuri de cult, acum numărul bisericilor evreiești este probabil mai mare. Majoritatea sinagogilor și templelor de cult evreiesc sunt considerate monumente istorice, fiind protejate prin lege. Printre acestea se numără:

  • Templul Coral din București (cel mai mare lăcaș de cult mozaic din capitală)
  • Sinagoga Mare din București, Templul Unirea Sfântă din București
  • Sinagoga Mare din Iași, Sinagoga Merarilor din Iași
  • Sinagoga Mare din Oradea, Templul vechi din Botoșani
  • Templul din Cetate-Timișoara, Sinagoga Mare din Hârlău.

Mâncarea și anumiteproduse pentru evrei joacă un rol major în aproape toate sărbătorile evreiești. Pentru evrei, aceste alimentele tradiționale și sărbătorile reprezintă evenimente de referință pentru comemorarea istoriei spirituale. De pildă, sezonul de sărbători este un timp în care ei folosesc Menora – un sfeșnic iudaic cu șapte brațe, care este unul din cele mai vechi simboluri evreiești. Menora apare și în sinagogi, dar și în cimitire evreiești sau anumite muzee. Este un simbol de cult iudaic, despre care s-a spus încă din vremea lui Moise, el fiind descoperit prin revelație dumnezeiască.

Pe blogul companiei puteți afla mai multe aspecte despre credințele și practicile asociate cu sărbătorile evreiești, pentru a înțelege semnificația culturală a mâncării tradiționale și a unor obiecte speciale din timpul sărbătorilor,pentru a face din sezon un timp de pace și bucurie.

Evreii nu sunt doar o religie, deși unii i-ar putea înțelege așa. Iudaismul este religia pe care majoritatea evreilor o practică. Ei sunt de fapt un popor. Evreii în general respectă legile dietetice kosher și mănâncă preparate tradiționale evreiești, care sunt învățate și transmise din generație în generație.

 





Adauga un comentariu