Aceasta boala infectioasa cronica se datoreaza unei bacterii in forma de bastonas, numita bacilul Hansen sau Mycobacterium leprae. Ea afecteaza pielea si neri si, dupa o evolutie indelungata, poate determina mutilari.
Boala reduila in Evul Mediu, lepra aproape ca a disparui in Europa occidentala de pe la sfarsitul secolului al XV-lea. Ea insa bantuie inca in regiunile tropicale din Africa, Asia, Oceania si America Latina unde afecteaza intre 10 si 12 milioane de persoane. Este o boala endemica, adica afecteaza in permanenta un numar de indizi intr-o anumita regiune. Lepra este numita si "boala lui Hansen", dupa numele medicului care a descoperit bacteria responsabila de boala.
Transmiterea se face pe cale aeriana sau prin contact cutanat. Secretiile si plagile cutanate ale unui bolnav contamineaza pielea sau mucoasele cailor respiratorii ale unei persoane sanatoase. Bolnai nu sunt contagiosi decat in primele stadii ale bolii. Doar persoanele care traiesc in contact strans cu acestia sunt expuse riscului de imbolnare. Contaminarea este favorizata de caldura si de conditiile de igiena deficitare intalnite in numeroase tari in curs de dezvoltare.
Evolutia leprei c foarte lenta. Incubatia, (ara nici un semn aparent, dureaza intre 1 si 5 ani dupa contaminare. Primele leziuni sunt reprezentate de mici pete depigmentate in general albe, de cativa milimetri, zone unde pielea e insensibila si nu transpira. Apoi boala poale imbraca doua forme. Lepra luberculoida. Este forma cea mai frecventa si se intalneste la persoanele avand mecanismele de aparare imu-nitara relativ eficace. In aceasta forma, volumul nerlor creste in special la nivelul cotului, al gambei si al gatului. Ei den palpabili sub forma unor cordoane ingrosate, regulate, pe care le putem simti sub piele.