Actualitate

Decizie CCR! Anca Dragu, revocarea de la șefia Senatului este constituțională

Publicat: 26 ian. 2022
Anca Dragu, membru și parlamentar USR
Anca Dragu a fost demisă din funcția de președinte al Senatului României în noiembrie 2021

Decizie de ultimă oră a Curții Constituţionale a României. CCR a dezbătut, miercuri, 26 ianuarie 2022, sesizarea USR asupra Hotărârii privind revocarea Ancăi Dragu din funcţia de preşedinte al Senatului. Cu un raport de 8 voturi pentru și unul împotrivă, judecătorii CCR au decis că Anca Dragu a fost schimbată constituțional din funcția de președinte al Senatului.

Decizia CCR va avea un impact major în jocul politic viitor. La fiecare schimbare de majoritate există tensiuni și contestații privitoare la schimbarea președintelui uneia dintre Camere, dar CCR a lămurit acest aspect.

Motivele de neconstituţionalitate invocate de USR sunt încălcarea art. 64 alin. (2) din Legea fundamentală, potrivit căruia preşedinţii Senatului şi Camerei Deputaţilor sunt aleşi pe durata mandatului forurilor legislative.

„Norma constituţională (art. 64) face o distincţie clară între calitatea de preşedinte al unei Camere a Parlamentului şi calitatea de membru în Biroul permanent. Această distincţie iese în evidenţă cu putere din faptul că preşedintele unei Camere a Parlamentului este ales pe perioada întregului mandat al Camerei respective, anume 4 ani, în timp ce membrii Biroului permanent sunt aleşi la începutul fiecărei sesiuni. În privinţa calităţii de membru în Biroul permanent al preşedintelui Senatului, această calitate este una subsidiară celei de preşedinte al Senatului. În aceste condiţii, reglementarea care indică posibilitatea revocării membrilor Biroului permanent îi are în vedere pe acei membri care sunt numiţi în această funcţie. Textul constituţional nu îi poate viza pe cei doi preşedinţi ai Camerelor Parlamentului, întrucât ei nu au calitatea de membru în Biroul permanent în mod direct, ci calitatea de preşedinte de Cameră le conferă, de drept, şi calitatea de membru şi preşedinte al Biroului permanent”, se arată în textul sesizării.

USR consideră că, în condiţiile în care propunerea de revocare formulată de grupurile parlamentare PNL, PSD şi UDMR este întemeiată exclusiv pe argumentul existenţei unei noi majorităţi, fără a fi indicat niciun motiv de încălcare a regulamentului sau a Constituţiei, Hotărârea Senatului 131 din 23 noiembrie 2021 este neconstituţională, fiind încălcate prevederile art. 64 alin. (2) din Constituţie, prin raportare la concluziile deciziei CCR 467/2016.

Ce motive a invocat USR

Alte motive invocate sunt încălcarea principiului supremaţiei legii şi a principiului constituţional al configuraţiei politice a Camerelor Parlamentului.

„Prin principiul configuraţiei politice a Camerelor Parlamentului se înţelege compunerea acestora rezultată din alegeri, pe baza proporţiei pe care grupurile parlamentare o deţin în totalul membrilor Camerei respective. (…) Revocarea preşedintelui Senatului nu poate conduce la pierderea de către grupul parlamentar din care acesta provine a funcţiei de preşedinte, funcţie dobândită în virtutea rezultatelor obţinute în alegeri, precum şi în temeiul principiului configuraţiei politice, principiu de rang constituţional”, se motivează în cerere.

USR susţine că Parlamentul a modificat natura mandatului, încălcând art. 2 din Constituţie, care interzice ca un grup de persoane să exercite suveranitatea naţională în nume propriu.

„Revocarea preşedintelui Senatului înainte de expirarea mandatului nu poate fi realizată în conformitate cu Constituţia republicată şi cu jurisprudenţa Curţii Constituţionale decât la iniţiativa exclusivă a grupului parlamentar care a susţinut candidatura şi numai pentru abateri grave în exercitarea funcţiei. Schimbarea ulterioară a configuraţiei politice nu poate constitui un temei constituţional al revocării preşedintelui unei Camere parlamentare. (…) Revocarea trebuie să cuprindă criterii stricte, să nu se realizeze în mod arbitrar şi aleatoriu, ci cu respectarea dreptului la apărare al persoanei în cauză şi cu respectarea echilibrului între principiul majorităţii parlamentare şi principiul configuraţiei politice. Spiritul Constituţiei României înclină în sensul existenţei unor garanţii speciale împotriva demiterii nejustificate. (…) Jurisprudenţa Curţii Constituţionale oferă argumente în sensul că Parlamentul nu poate suprima durata unui mandat care este de rang constituţional”, se mai explică în sesizarea USR.

La finalul lunii noiembrie, Anca Dragu a fost revocată din funcţie, iar în aceeaşi zi, preşedintele PNL, Florin Cîţu, a fost ales la conducerea Senatului.




Comentarii
  • Ne-au ciuruit
    Cica si lui Pipilica i-au luat dreptul constitutional la rotit in spirala.
    Iar pe bulai l-au urcat pe un cal.
    E praf tara asta, ne ducem naibii.

  • Probabil plânge după funcție. Probabil o recomanda usr și talentul. În opinia mea este o bucurie ca am scăpat de ea. O incompetenta

  • Aia doi de mai sus – vorbiti de Anca Dragu (desi pun pariu ca habar n-aveti unde ii puteti gasi CV-ul pentru a-l citi – cu siguranta nu aveti pregatirea necesara de a-l si intelege). Ce ma amuza teribil e ca ii aveti pe Ciolacu si Citu acolo, la Senat si Camera Deputatilor. La ce coeficient de inteligenta aveti, probabil sunt niste elitisti (in mintile voastre bulversate). Nu plange dupa functie femeia, caci fata de voi, pesedeii, stie sa se descurce foarte bine si in mediul privat. Ciolacu, in schimb… vai si-amar. Si veti ramane la fel de stinsi (si-n tampla, si-n stomac) si ii veti sustine cu inversunare pe aia din PNLSD, ca doar deh, USR a condus tara in ultimii 32 de ani si le pune bete-n roate oamenilor astia noi in politica, vizionari, profesionisti, de la PNLSD. P.S.: „Decidentii” din CCR de catre cine sunt numiti? Bingo. Hai ca m-am amuzat cu voi, desi e tragic ca numai din vina voastra se depopuleaza tara.

Adauga un comentariu