Bruxelles, 7 iulie 2025 – Europarlamentarul Diana Șoșoacă a lansat acuzații dure în plenul Parlamentului European, susținând că România a fost șantajată de Uniunea Europeană în schimbul accesului la fondurile din Mecanismul de Redresare și Reziliență (PNRR). Potrivit declarației sale, Comisia Europeană ar fi condiționat acordarea fondurilor de implementarea unor reforme impuse, precum închiderea minelor și trecerea unor companii strategice în mâinile multinaționalelor.
„România nu a primit nimic, iar ceea ce ni s-a promis a fost condiționat de distrugerea economiei naționale. Ni s-a cerut să renunțăm la resursele noastre, la companii precum Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Electrica, gazele și chiar sarea, în favoarea intereselor străine. Asta am aflat astăzi în plen. Este revoltător!”, a declarat Șoșoacă într-un mesaj transmis ulterior și pe rețelele de socializare.
Ea a susținut că raportul referitor la Mecanismul de Redresare și Reziliență ar fi fost coordonat de europarlamentari români din partidele tradiționale, pe care i-a numit „vinovați pentru distrugerea României în ultimii 35 de ani”. Printre cei nominalizați s-au aflat eurodeputații Victor Negrescu (PSD) și Siegfried Mureșan (PNL), despre care afirmă că au avut un rol esențial în aprobarea condițiilor impuse României.
„Suntem singura țară care se împrumută cu dobânzi uriașe, de peste 8,9%, în timp ce alte state accesează bani la 1-2%. În realitate, noi plătim împrumuturile altora și ne îndatorăm pe termen lung pentru niște fonduri la care nici nu am avut acces real”, a spus Șoșoacă. Ea a mai acuzat Comisia Europeană că a cerut statelor membre să ia noi împrumuturi de la aceleași bănci de unde s-au împrumutat deja cele 800 de miliarde de euro, generând o datorie comună estimată la 1400 de miliarde de euro, cu tot cu dobânzi.
@lincontelefoanecriptate @Lincon-Știri-pe-surse ♬ sunet original – Lincon-Știri-pe-surse
Statul român bagă patronii în faliment! Calculul este simplu
Dacă fondurile din PNRR întârzie să ajungă în România, statul riscă să devină un factor care accelerează falimentul firmelor private. Nu este o simplă expresie dramatică, ci o realitate economică bazată pe cifre și logică financiară. Antreprenorii care acceptă contracte publice importante – cum ar fi lucrări de infrastructură sau modernizarea instituțiilor de învățământ – o fac pe baza unor angajamente contractuale ferme, cu termene clare de plată și bugete precise. Atunci când statul se bazează pe fonduri europene care nu sosesc la timp sau care sunt blocate, întregul mecanism financiar din spatele acestor proiecte se clatină.
În teren, efectele sunt devastatoare. Patronii investesc resurse considerabile – angajează personal, achiziționează materiale, închiriază echipamente, plătesc avansuri și accesează credite pentru a menține fluxul de numerar. Însă, în lipsa banilor promiși prin PNRR, se trezesc în situația în care au obligații de plată lunare, dar nu și fonduri disponibile. În acest context, statul nu mai apare ca un partener de încredere, ci ca o piedică majoră în calea dezvoltării.
Există numeroase exemple de companii care, după ce au câștigat licitații pentru reabilitarea unor școli, spitale sau drumuri, au ajuns într-o situație financiară critică din cauza neplății fondurilor convenite. Pentru aceste firme, nu există o alternativă. Nu pot redirecționa lucrările către alți clienți, nici nu pot recupera pierderile prin alte surse. În plus, băncile devin tot mai reticente să acorde împrumuturi companiilor care au contracte cu statul, tocmai din cauza riscului ridicat de neîncasare și întârzieri frecvente.