Imagini de groază! Una dintre cele mai vechi construcții istorice din România, aflată lângă orașul Iași, la un pas de prăbușire – GALERIE FOTO EXCLUSIV

Imagini de groază, în premieră, cu una dintre cele mai vechi construcții istorice din România, aflată lângă orașul Iași! Aceasta a ajuns o ruină și este la un pas de prăbușire. În prim-plan este „Biserica lui Cujbă” din satul Poiana cu Cetate, comuna Grajduri. Locul unde a fost construit monumentul ecleziastic este menționat, pentru prima dată, într-un document de la Ștefan cel Mare, din 7 octombrie 1503

Chiar dacă este una dintre cele mai vechi construcții istorice din România, aflată lângă orașul Iași, aceasta a ajuns o ruină! Mai mult, construcția este la un pas de prăbușire. Imaginile prezentate în premieră cu monumentul istoric sunt de groază. Este vorba despre „Biserica lui Cujbă” din satul Poiana cu Cetate, comuna Grajduri. Despre așezarea unde a fost construit monumentul ecleziastic se face referire, pentru prima dată, într-un document de la Ștefan cel Mare, din 7 octombrie 1503. Specialiștii și istorici trag un semnal de alarmă și arată că e nevoie de o intervenție, în regim de urgență, pentru a se salva de la distrugere valorosul edificiu de cult.

„Monumentul poate fi conservat și trebuie să se facă acest lucru cât mai urgent, deoarece există riscul foarte mare de a colapsa, adică de a se dărâma zidurile și bolțile care au mai rămas. Nu se impune, neapărat, o reconstituire, ci poate fi protejat cu o suprastructură care să ofere, deopotrivă, condiții de protecție, dar și vizitarea ruinelor. Dar, din fotografiile prezentate de dumneavoastră, se impune de urgență intervenția în a se sprijini fragmentele de boltă care se mai păstrează”, a avertizat conf. univ. dr. Vasile Cotiugă, Facultatea de Istorie a Universității „Alexandru Ioan Cuza” (UAIC) din Iași.

stirilebzi.ro

Nu mai au voie cu mașini mai vechi de 15 ani! Se introduce test obligatoriu...

Stirile PROTV

Met Gala 2024. Apariții extravagante la cea mai mare petrecere de modă a anului. J....

Primăria promite că va interveni! Până atunci,”Biserica lui Cujbă” este lăsată la voia întâmplării

În acest context, primăria Grajduri, în patrimoniul căreia se află „Biserica lui Cujbă”, promite că se va interveni pentru protejarea monumentului și demararea unui proiect de reabilitare și restaurare. Până atunci, totul este lăsat la voia întâmplării, cu toate că vorbim despre una dintre cele mai vechi biserici din întreaga țară.

„Am subvenționat noi, la solicitatea parohului, un studiu de fezabilitate! Urmează a se căuta finanțare pe fonduri europene! Așa vom continua noi proiectul. Pe de altă parte, avem solicitarea pentru a prinde proiectul în bugetul de anul acesta, vorbim de o co-finațare, pentru avize sau altele. Este în Lista Monumentelor Istorice, se află în patrimoniul nostru, iar noi l-am dat în administrarea parohiei pentru a se ocupa de conservare și, apoi, reabilitarea edificiului. În ceea ce privește praznicele care au loc acolo, este o casă parohială aproape de cimitir unde se desfășoară aceste activități. Este o îngrădire a zonei. Ne gândim să îngrădim și monumentul «Biserica lui Cujbă din satul Poiana cu Cetate» pentru a-l proteja”, Constantin Zamfirache primar comuna Grajduri.

Situația de la „Biserica lui Cujbă” este în atenția Înaltpreasfințitului Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei

În acest context, situația de la „Biserica lui Cujbă” este în atenția Înaltpreasfințitului (ÎPS) Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei.

„Ceea ce se întâmplă la «Biserica lui Cujbă» este în atenția Înaltpreasfințitului Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei. Din ce cunoaștem, asta și după informațiile primite de la Direcția Județeană pentru Cultură și cu directorul Virgil Băbîi, acolo au fost probleme legate de găsirea unor soluții tehnice în realizarea proiectului de reabilitare și restaurare la valorosul monument. Am înțeles că, săptămâna viitoare, la Direcție se va rezolva problema. Acest lucru ar putea duce la începerea lucrărilor cât mai curând posibil”, a precizat părintele Constantin Sturzu, purtătorul de cuvânt al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei.

Locul unde a fost construit monumentul ecleziastic este menționat, pentru prima dată, într-un document de la Ștefan cel Mare

Înainte de a prezenta ruinele rămase de la așa-numita „Biserica lui Cujbă”, trebuie amintit faptul că despre satul Poiana cu Cetate, unde a fost construit monumentul ecleziastic pentru prima dată se vorbește într-un document de la Ștefan cel Mare, din 7 octombrie 1503, când marele domn al Moldovei, prezentând hotarul Mănăstirii Dobrovăț și a celor 5 sate, pe care tocmai le cumpărase de la boierul Crîstina, vorbește și de poiana Poiana Cetății. Aceeași poiană, dar cu numele de Poiana cu Cetate, este prezentă și într-un document de la 12 noiembrie 1628, emis de Mitropolitul Sucevei, Anastasie, prin care se întărea Mănăstirii Bârnova și jumătate din această poiană, poiană cu fâneață, cumpărată de la Marica, fiica Chirenei, o strănepoată a vornicului Duma Negru, care avuse o cetate în zonă. Proprietatea avea să fie întărită în același an și de domnul Moldovei, Miron Barnovschi.

Toate documentele arată foarte clar că încă din secolul al XV-lea este cunoscută poiana numită Poiana cu Cetate

La 5 aprilie 1635, domnitorul Vasile Lupu întărește și el egumenului de la Mănăstirea Bârnova „jumătate din jumătatea satului Scânteia”, partea de sus, cu a patra parte din Poiana cu Cetățuie…”, cumpărate, în vremea lui Miron Barnovschi, de la Pătrașco Boldescu și de la sora lui Dumitra, precum și părțile cumpărate de la Marica, fiica Chirenei, strănepoată a vornicului Duma Negru.

La 11 august 1693, într-o mărturie hotarnică dată de la Albești de către Iancul, vornicul de gloată, pentru stabilirea hotarului dintre Mănăstirea Bârnova și satele Boroșești și Albești, este amintită și Poiana cu Cetate, aflată în proprietatea mănastirii. Deci, din toate documentele se poate înțelege foarte clar că încă din secolul al XV-lea este cunoscută poiana numită Poiana cu Cetate, al cărei nume poate să provină de la faptul că în zonă se găseau urmele unei foste cetăți, a vornicului Duma Negru (1433-1442). Asta pe locul căreia se dezvoltate satul Muncei, cum se arată într-un document de la începutul domniei lui Ștefan cel Mare (8 octombrie 1462).

Mulți istorici consideră că numele Poiana cu Cetate ar proveni de la cetatea lui Duma Negru

Cert este că mulți istorici consideră că numele Poiana cu Cetate ar proveni de la cetatea lui Duma Negru, pe locul căreia este prezent satul Muncei. Mai departe, marele vornic Ionașco Cujbă apare în documente din 1609, căpitan și staroste (1609-1624), ajuns vornic de poartă (reprezentant al domniei în orașe, cu atribuții judecătorești) în Sfatul Domnesc. Nu există niciun document care să ateste că marele vornic a cumpărat vreo parte din Poiana cu Cetate, cum nu știm dacă actualul sat Poiana cu Cetate, pe teritoriul căruia se află biserica, ocupa efectiv locul fostei poieni.

Din observațiile de pe teren, se pare că inițial a fost ridicată o biserică doar din piatră, probabil, cândva prin deceniul al cincilea al secolului al XVII-lea, care a suferit, mai ales la partea superioară, prin prăbușirea bolților, în urma celor trei mari cutremure din secolul al XVII-lea și de la începutul celui următor. Reparațiile făcute, cel mai probabil, în secolul al XVIII-lea, au constat din demantelarea până la nivelul la care zidurile s-au păstrat în stare bună și refacerea părții superioare a acestora, a bolților și poate realizarea turnului de deasupra pronaosului doar din cărămidă, tehnică specifică acestui veac.

În secolul al XVII-lea, în zonă exista o curte boierească în jurul căreia s-a format un sat

Oricare ar fi fost momentul de început al construcției, cert este faptul că în secolul al XVII-lea aici exista o curte boierească (altfel nu s-ar fi ridicat o biserică), în jurul căreia s-a format un sat, așa cum o atestă cercetările arheologice de suprafață, care au pus în evidență prezența ceramicii din secolul al XVII-lea în jurul ruinelor. De altfel, Ionașco Cujbă avea proprietăți în zonă, el având în stăpânire satul Ruleni, azi parte a satului Protopopești, aflat la Sud de satul Poiana cu Cetate. O hartă din 1863 indică în partea de Nord a satului Poiana cu Cetate o biserică, care funcționa la 1865. Am putea spune că la această dată biserica nu mai funcționa, cutremurul din toamna anului 1840 ruinând-o complet.

Ruinele bisericii, care se găsesc pe partea dreapta a drumului ce duce spre Protopopești, comuna Tăcuta, județul Vaslui, se păstrează pe aproximativ 2/3 din înălțime, având bolțile prăbușite. Partea inferioară a zidurilor (cu grosimea de 1 metru) este din piatră, construită în tehnica secolului al XVII-lea, pentru ca partea superioară, deasupra ferestrelor, să fie zidită din cărămida arsă, tehnică folosită cu deosebire în secolului al XVIII-lea. Planul bisericii este unul clasic, triconc, având altar, naos și pronaos. Lungimea bisericii la interior este de 16.10 metri, iar lățimea este de 9 metri (cu excepția absidelor).