Ion Cristoiu: „Culmea corupției postdecembriste: Afacerea Silicoanele infracționale”

Pe 8 noiembrie 1945, o manifestație împotriva Guvernului Groza s-a soldat cu mai mulți morți, toți din rîndul muncitorilor veniți la o contramanifestație. Cei 11 sînt îngropați în Cimitirul Ghencea Civil. Văzînd lespezile într-un popas la fața locului, m-am apucat de iscodirea Evenimentului, cultivat pînă la suprasaturare pe vremea comuniștilor, acum uitat.

Era normal să încep cu Scînteia din acele zile.
Am primit Scînteia la sală. Citesc și scanez hulpav paginile din campania Morții din 8 noiembrie 1945. Chiar de la prima lectură mă surprind:

1945. Despre incidente se scrie în numărul care apare pe 9 noiembrie 1945, datat 10 noiembrie 1945. Nu se face caz, totuși, de morți. Se merge pe „acțiuni anarhice” organizate de partidele „istorice” cum erau poreclite PNȚ și PNL. Campania crește în intensitate pînă la numărul datat 13 noiembrie 1945. Scînteia apare cu pagina întîi în chenar negru. Titlul, tot cu negru, „750000 de cetățeni ai Capitalei au participat la manifestația doliu național”. În prima fază se merge doar pe condamnarea violențelor și îndeosebi pe acuzarea partidelor de Opoziție, a PNL, cu precădere, de provocări fasciste. De remarcat pentru atmosfera de la vremea respectivă accentul pus pe implicarea fasciștilor. Ca și azi, Extremismul, Fascismul e denunțat ca pericol mortal. Printre participanți sînt semnalați de presa comunistă legionari, ofițeri care au comis crime pe Frontul de Est. Folosirea fascismului are un tîlc preponderent extern. Moscova justifică multe dintre abuzurile sale în bătălia pentru opinia publică, angajată cu foștii Aliați, prin defascizarea României.

stirilebzi.ro

Mai mulți români și-au declarat falimentul personal! În 2024, numărul cererilor s-a dublat

Stirile PROTV

Rușii au eliminat în mod repetat armele de precizie americane în Ucraina, dar în același...

1946. Deși am și punctele de vedere ale Opoziției de atunci, dominante azi pe internet pînă la sufocare, încerc totuși să nu înlocuiesc legendarizarea comuniștilor cu legendarizarea liberalilor. Și unii și alții sînt pentru Istoricul clipei, ca și pentru Istoricul pur și simplu, politicieni, prin urmare angajați în bătălia pentru putere. Dacă aici ar fi debarcat Aliații, mai mult ca sigur, cu sprijinul Serviciilor secrete americane și occidentale, la putere ar fi fost un Guvern PNȚ-PNL, iar PCR ar fi avut soarta partidelor comuniste din Grecia și din Italia. Mi-e greu să dibui ce-au vrut liberalii și țărăniștii cu această demonstrație. Mi-e greu să explic rațional și incidentele. Au fost doar diversioniști de-ai comuniștilor? Nu cred. Experiența mea în materie de mișcări de stradă îmi spune că la astfel de acțiuni participă și mulți inși supărați. Violențele TeFeL-iștilor împotriva echipelor tv de la posturile care nu le sînt pe plac dovedesc acest adevăr. Sînt sigur că în rîndurile demonstranților au fost și mulți furioși. Această realitate a fost folosită de comuniști, pentru a compromite protestul. De fapt, el a fost organizat de Ziua Regelui, pentru a arăta Occidentului că Poporul e de partea Grevistului Mihai. Occidentul avea însă alte probleme de rezolvat și alte țări de protejat decît România, această suburbie de mahala a Europei.

1947. Scînteia nu contenește a invoca morții din 8 noiembrie 1945. Numai că toate strădaniile mele de a afla cum au murit cetățenii s-au dovedit zadarnice. Ziarul evită subiectul. Nu e singurul lucru suspect. În cel de-al doilea număr el prezintă pe prima pagină, cu poze, patru morți. Pe panoul de la Ghencea sînt însă 12 morți. Cînd și cum au apărut.

1948. Cel mai mare mister e dat de locul mormintelor. Victimele sînt expuse în Piața Victoriei, unde are loc și mitingul. Sînt înmormîntate însă în Parcul național. Textul de pe placa comemorativă e însă net deosebit de cel de pe placa din Ghencea. Cînd a avut loc transferul și de ce? Cine a conceput textul idiot de la Ghencea (uciși de gloanțele guvernelor burghezo-moșierești, cînd în 8 noiembrie 1945 Guvernul era dr. Petru Groza)?

*

Scriam pe 28 aprilie 2014. Culmea corupției postdecembriste: Afacerea Silicoanele infracționale
Mi-e greu să înțeleg de ce Afacerea de la Spitalul de arși, căreia i s-ar putea spune Sîni de muieruște pe banii noștri, n-a fost abordată în presă drept ceea ce este: Cea mai scandaloasă Afacere postdecembristă și, prin asta, expresia limpede a ticăloșiei absolute pe care o poate atinge capitalismul sălbatic din România. În tratarea în fugă, drept o chestiune de pagina a cincea, sub binecunoscuta jună crăcănată în chip porno, a Afacerii de la Spitalul de arși, își vor fi spus cuvîntul atît absența unui barosan politic, cît și asumarea anchetei de către Parchet și nu de către DNA, răsfățata presei independente de la noi. Să revedem faptele. Un Grup Infracțional Organizat alcătuit din medici, asistente, manager făcea operații estetice starletelor din showbiz, dar și altor muieruști zurlii, pe care le deconta la Casa de Asigurări de Sănătate prin falsificarea diagnosticelor. Firește, complice la infracțiunile comise de medici, pacientele dădeau o sumă mai mică decît la o clinică privată sau, mai precis, decît dacă ar fi fost operate la stat. Din acest punct de vedere, e mai mult decît revoltător că pacientele care au acceptat să fie complice n-au fost înhățate pînă acum, procurorii păstrînd asupra lor o discreție bizară. Pentru ca afacerea să meargă, pacientele trebuiau să aducă dovada că beneficiază de asigurări medicale și să accepte să le fie trecut un diagnostic fals. Ce solicitau muieruștile? Să li se repare fața arsă într-un incendiu? Să se vindece de arsurile făcute cu fierul de călcat pe mînă? Își doreau sîni mai pepenoi decît i-a dat mama natură sau buci mai de Ileana Cosînzeana sau buzoaie porno. Foarte bine. Astfel de izmeneli pot fi satisfăcute la o adică. Pentru asta, muierușca n-avea altceva de făcut decît să scoată din buzunar suma de bani cerută de o astfel de operație. Ea însă a vrut să aibă sîni mai pepenoi la preț redus. Și atunci a apelat la Grupul Infracțional organizat de la Spitalul de Arși. Pentru că astfel de operații estetice, ținînd de fandoseală, nu erau decontate de CAS, medicii din Grupul Infracțional organizat le treceau în acte drept altfel de operații. Casa de Asigurări de Sănătate deconta costurile. Numai că banii furați de medicii criminali erau dintre cei cu care Casa finanțează tratamente vitale pentru ceilalți cetățeni ai țării. Și astfel, banii de care avea nevoie un amărît ca scape de un ulcer sau să-și vindece o fractură ajungeau în silicoanele muieruștilor.