Lia Savonea acuză presiuni fără precedent asupra Justiției: „Scopul acestei manipulări de un an de zile a fost slăbirea puterii judecătorești”

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Lia Savonea susține că Justiția a fost supusă unor presiuni fără precedent, critică dezbaterea despre pensiile magistraților și vorbește despre manipulare, prescripția dosarelor și independența sistemului judiciar.

Declarațiile au fost făcute într-un context în care dezbaterea privind reforma sistemului judiciar, pensiile de serviciu și dosarele prescrise continuă să provoace controverse în spațiul public.

Lia Savonea acuză presiuni fără precedent asupra Justiției

Șefa instanței supreme susține că interesul public pentru activitatea Justiției este firesc și necesar într-o societate democratică, însă atrage atenția că prezentarea selectivă a informațiilor poate genera percepții eronate și poate afecta încrederea în instituțiile statului.

10:00, 09 Jul 2026

Zi crucială pentru Guvern! Curtea Supremă decide dacă statul trebuie să achite imediat restanțele magistraților

„Toată lumea este de acord că a fost un an cu o presiune fără precedent asupra justiției. Ați vorbit de critică, ați vorbit de interes pentru justiție manifestat de anumite zone. Sunt absolut normale, chiar ne ajută să ne îmbunătățim activitatea, să facem acele reglaje necesare.

Ceea ce însă este deosebit de toxic este manipularea. Și acest proiect de hotărâre descrie în detaliu, aproape e o radiografie a cum se face manipularea de o manieră profesionistă.

Este toxică manipularea, pentru că ea creează percepții false și control asupra acestora”, a spus Lia Savonea.

Unul dintre cele mai sensibile subiecte abordate de Lia Savonea a fost cel al pensiilor de serviciu acordate magistraților. Potrivit acesteia, această temă a fost utilizată frecvent în dezbaterea publică pentru a crea o imagine negativă asupra întregii categorii profesionale.

Președinta Înaltei Curți consideră că au fost prezentate informații incomplete, iar unele afirmații au contribuit la stigmatizarea judecătorilor și procurorilor.

„Sunt generate câteva teme, cum a fost tema pensiilor și că n-ar fi tocmai în regulă legea privind pensiile magistraților.

S-au folosit jumătăți de adevăr, jumătăți de minciună și în felul acesta s-au obținut o manipulare și o stigmatizare a judecătorilor și a procurorilor, a tuturor celor care beneficiam de aceste pensii.

Da, era adevărat că aveam niște condiții generate de protecția independenței, condiții mai bune de pensionare atât în ceea ce privește remunerarea, cât și perioada de timp la care puteam s-o facem.

Ceea ce însă era absolut fals era ceea ce spunea fostul prim-ministru (n.r. – Ilie Bolojan), la ore de mare audiență publică și prin campanii prelungite: că se face de către toți judecătorii (n.r. – ieșirea pensie) la 49-50 de ani, că are statistici care nu a contat că au fost apoi prezentate în lumina reală de către Consiliul Superior al Magistraturii. Ceea ce populația a reținut a fost că suntem o categorie privilegiată”, a mai spus președinta Înaltei Curți.

Prescripția dosarelor, o temă care a alimentat tensiunile

În discursul său, Lia Savonea a abordat și subiectul prescripției răspunderii penale, unul dintre cele mai dezbătute în ultimii ani.

Șefa ÎCCJ consideră că accentul pus exclusiv pe cauzele penale și pe dosarele prescrise a creat o imagine distorsionată asupra activității instanțelor din România.

„Apoi, la loc cu această tematică, a mai fost o problemă: aceea a cauzelor penale. Și aceasta a fost o modalitate de manipulare dusă la extrem: focalizarea disproporționată pe materia penală.

Cu toții știm că în instanțe activitatea în din materie penală este undeva sub 20%; și mai exact, în jur de 13%. Să nu vorbești despre 3 milioane de dosare și despre activitatea pe care colegii din toată țara au dus-o cu greu și a trebuit să facă față în condiții grele de muncă, fără personal de suport, fără logistică, fără ceea ce în Europa civilizată nici nu se poate discuta, că nu ar fi posibil, a vorbi doar despre această nișă de penal și din penal doar despre prescripție a fost tot o formă de manipulare și de a crea o imagine falsă, de a generaliza cumva, de a amplifica niște idei simple”, a declarat Lia Savonea.

Lia Savonea a respins categoric ideea că judecătorii ar fi principalii responsabili pentru cauzele care au încetat ca urmare a intervenirii prescripției.

Potrivit acesteia, responsabilitatea aparține în principal Legislativului, dar și organelor de urmărire penală în anumite situații.

„Și materia penală, cum e ea, nimic nu este perfect, a beneficiat de o focalizare excesivă pe anumite cauze. În general, s-a folosit prescripția. E adevărat și aici: nu toate persoanele trimise în judecată au ajuns să fie judecate pe fond. Câteva dintre ele s-au bucurat de prescripția răspunderii penale.

Cine este responsabil de prescripție? Judecătorii? Nu.

O spune și acest material foarte limpede și o știm cu toții. O știu și politicienii, cei care au folosit politic ca o armă această chestiune împotriva instanțelor. Vina aparține Legislativului și mai vedem că vina aparține și organelor de urmărire penală, care, într-o proporție covârșitoare, au trimis dosarele pe care le-au trimis la limita răspunderii penale”, a mai adăugat Lia Savonea.

Acuzații privind încercări de influențare a independenței Justiției

În partea finală a intervenției sale, Lia Savonea a susținut că sistemul judiciar a fost supus unor presiuni menite să reducă independența reală a judecătorilor.

Președinta Înaltei Curți a afirmat că respectarea standardelor europene și aplicarea principiilor statului de drept nu ar fi fost pe placul unor factori politici, iar acest lucru ar fi generat atacuri constante la adresa magistraților.

„Atunci stigmatizăm judecătorul din materie penală pentru că el se chinuiește să facă față unor valori europene și standarde europene, să asigure protecția cea mai înaltă cetățenilor români atunci când suntem într-un aparent conflict de valori între cele trei curți: Curtea Constituțională, Curtea de Justiție și Curtea Europeană pentru Drepturile Omului.

Pentru asta a trebuit să fie stigmatizați colegi de la instanța supremă, de la curți de apel, de peste tot, unde n-au făcut decât să-și arate devotamentul pentru valorile europene și pentru statul de drept”.a concis șefa Înaltei Curți.

Discursul Liei Savonea deschide un nou capitol în această dezbatere și pune din nou în centrul atenției modul în care funcționează sistemul judiciar din România, dar și percepția publică asupra acestuia. În perioada următoare, reacțiile din partea clasei politice și a instituțiilor implicate sunt așteptate să alimenteze în continuare discuțiile privind independența Justiției și viitorul reformelor din acest domeniu.