Sanatate

Miracolul frunzelor de țelină. Află de ce o numea Homer „iarba sacră”

Publicat: 31 mart. 2021

Țelina este o legumă cu gust ușor de recunoscut. Frunzele ei, însă, sunt mai puțin folosite în comparație cu rădăcina. Folosită cu precădere în gastronomia mediteraniană, aceasta are numeroase efectele detoxifiante, antiinflamatorii, antidepresive si antibiotice.

Frunzele și tulpina acesteia ne pot aduce numeroase alte beneficii. Așadar, ne putem folosi în totalitate de acest aliment minune. Țelina conține în proporție de 95% și asigură 25% DZR (doza zilnică recomandată) de vitamina K.

Află cum și de ce trebuie să o consumi pentru a te bucura de toate proprietățile ei miraculoase.

Beneficiile necunoscute ale frunzii de țelină

Frunzele de țelină sunt foarte asemănătoare celor de pătrunjel, de mărar sau de morcov. Toate au în componență uleiuri volatile care au efecte antibiotic, flavone cu acțiune antioxidantă ori clorofilă cu efecte antitumorale si antivirale. Acestea tratează de multe ori afecțiuni minore, însă în medicina tradițională era folosită cu succes chiar și în tratarea tuberculozei pulmonare şi a pleureziei. Frunzele de țelină mai au și proprietăți afrodisiace, chiar și de anti-îmbătrânire.

Pahar de sănătate din sucul de țelină

Frunzele de ţelină au un conţinut ridicat de vitamina A, în timp ce rădăcina este o sursă excelentă de vitamina B1, B2, B6 şi C, spun medicii nutriţionişti.

„Întâi de toate trebuie să ştiţi că sucul din frunze proaspete este mult mai eficient decât sucul din rădăcini. După îndepărtarea peţiolurilor, frunzele se taie mărunt, se adaugă un pahar cu apă rece, se mixează 2-3 minute, se lasă în repaus 15 minute, se strecoară şi se bea, dimineaţa pe stomacul gol, şi seara, într-o cură de minim 24 zile (nu se depăşeşte cantitatea de 150-200 ml suc concentrat pe zi). Are efecte deosebite atât intern (în curăţirea sângelui, reglarea hormonală şi febră), cât şi extern (în acnee juvenilă rebelă, psoriazis, eczeme alergice, vitiligo, sclerodermie). De menţionat că timp de două ore după consumul sucului nu se ia nici un alt aliment. În plus, pe toată durata curei nu se consumă carne, alimente conservate, aditivi alimentari sintetici (E-uri) şi alcool.”, a declarat Prof. Constantin Milică pentru publicația Ziarul Lumina.

Aliment slăvit încă din Evul Mediu

Țelina a fost folosită începând cu secolul IX î.C pentru proprietățile ei medicinale. Homer o menţionează în „Iliada” şi „Odiseea” și o include ca fiind o iarbă sacră. Părintele medicine, pe de altă parte, Hipocrate, o numea „selinom”. Aceștia o numeau calmant, și extrem de eficient pentru calmarea sistemului nervos. În alimentație a început să fie folosită prin Evul Mediu, însă pe teritoriul Europei, aceasta a apărut în sec. al XVIII-lea.

Precauția și dozarea corectă sunt vitale

Dacă te-ai decis să incluzi în alimentația ta țelina, trebuie să știi că aceasta poate provoca ușoare alergii. Acest lucru se întâmplă doar dacă nu este inclusă treptat în dietă, din cauza substanței numită bergapten pe care o conține planta. Într-o cantitate mare, bergaptenul provoacă reacții anafilactice. Din acest motiv, trebuie evitată expunerea la soare în timpul administrării tratamentelor pe bază de țelină. Astfel, este indicat să urmați această cură pe timpul iernii.

Țelina trebuie evitată și în cazul în care sunteți însărcinată. Totodată, trebuie evitată și în cazul în care vă confruntați cu probleme medicale precum: ulcere gastrice, gastrită, aciditate, vene varicoase și tromboflebită.





Adauga un comentariu