Muntele Negru, cel mai înalt masiv din Carpații Ucrainei. Iată ce trebuie să cunoști despre acesta

Muntele Negru este cel mai înalt masiv muntos din Carpații Ucrainei și se află în estul Carpaților Păduroși, între văile râurilor Tisa Neagră și Ceremușul Negru. Creasta principală are o lungime de aproximativ 40 de kilometri și cuprinde mai multe vârfuri de peste 2.000 de metri, printre care și Hovârla, cel mai înalt punct al Ucrainei. Zona este cunoscută pentru relieful glaciar, peisajele alpine și ecosistemele naturale bine conservate.

Masivul este cunoscut și sub denumirea de Ciornohora și face parte din lanțul Carpaților Orientali. De-a lungul timpului, relieful său a fost modelat de procese geologice și climatice care au lăsat urme vizibile în peisajul actual. Creasta montană include numeroase vârfuri înalte și versanți abrupți, iar zona este caracterizată de văi adânci și circuri glaciare. În prezent, Muntele Negru este considerat una dintre cele mai spectaculoase regiuni montane din această parte a Europei.

Ce trebuie să știi despre Muntele Negru

Muntele Negru este alcătuit în principal din roci de tip fliș carpatin, formate din gresii și șisturi, caracteristice pentru multe zone ale Carpaților Orientali. În unele regiuni apar și roci de origine vulcanică, iar versanții sunt frecvent acoperiți de grohotișuri rezultate din procesele de eroziune și fragmentare a rocilor. Structura geologică a masivului a contribuit la formarea unui relief variat, dominat de creste largi, versanți abrupți și văi adânci.

10:53, 19 Mar 2026

FOTO Cele mai frumoase țări din Africa – Iată care sunt și ce trebuie să știi despre ele!

09:38, 17 Mar 2026

FOTO Vrei o vacanță în Zanzibar, Tanzania? Iată tot ce trebuie să știi despre această destinație!

Creasta principală a Muntelui Negru se întinde pe o lungime de aproximativ 40 de kilometri și include mai multe vârfuri care depășesc 1900 și 2000 de metri altitudine. Cel mai înalt punct al masivului și al Ucrainei este vârful Hovârla, care atinge 2061 de metri. Alte vârfuri importante sunt Pop Ivan, Petros, Gutin Tomnatic și Menciul. Între aceste vârfuri există șei montane înalte, care în general nu coboară sub aproximativ 1750 de metri, ceea ce oferă crestei un aspect masiv și continuu.

Masivul reprezintă și o cumpănă importantă a apelor între două mari bazine hidrografice, cel al râului Prut și cel al râului Tisa. Partea vestică a Muntelui Negru, unde se află vârful Petros, aparține bazinului hidrografic al Tisei, în timp ce partea estică se extinde către sud-est. În trecut, această creastă montană a avut și rol de graniță naturală între diferite regiuni istorice, precum Galiția și Transcarpatia.

Relieful actual al masivului a fost puternic influențat de glaciațiunile din perioada cuaternară. În acea perioadă, limita zăpezilor permanente se afla la aproximativ 1300-1400 de metri altitudine, iar ghețarii care s-au format au modelat relieful.

În valea Prutului, de exemplu, ghețarii coborau până la aproximativ 1000 de metri și puteau avea lungimi de până la 6,5 kilometri. Urmele acestor procese glaciare pot fi observate și în prezent sub forma circurilor glaciare, a văilor cu pante abrupte și a morenelor. Unele dintre aceste circuri sunt ocupate de lacuri montane, iar unul dintre cele mai cunoscute este lacul Brebenescul, situat sub vârful Gutin Tomnatic.

Alte caracteristici ale masivului

Peisajul muntelui Negru este dominat de păduri întinse care acoperă cea mai mare parte a versanților. La altitudini mai joase se dezvoltă păduri de fag, care urcă până la aproximativ 1300 de metri. Deasupra acestui nivel apar pădurile de conifere, în special molid și brad, care pot ajunge până la aproximativ 1600 de metri altitudine. Limita superioară a pădurii variază în funcție de relief și condițiile climatice, dar în general se situează în jurul altitudinilor de 1500-1600 de metri.

În apropierea limitei superioare a pădurii, ecosistemele forestiere sunt dominate de molid, în amestec cu brazi și alte conifere. Aceste păduri ocupă cea mai mare parte a suprafeței din această zonă și formează un peisaj superb. Deasupra pădurilor se dezvoltă zona subalpină, unde apar arbuști specifici, precum jnepenișul, ienupărul sau arinul verde. La altitudini de peste 1800 de metri se întind pajiștile alpine, care acoperă culmile masivului și oferă un peisaj deschis, caracteristic zonelor montane înalte. În aceste pajiști pot fi întâlnite și specii de plante endemice adaptate condițiilor climatice de altitudine.

Regiunile mai joase ale masivului sunt locuite în principal de huțuli, o comunitate montană cunoscută pentru tradițiile și stilul de viață specific zonelor carpatice. Așezările sunt situate în văile din jurul masivului, precum cele ale Tisei Negre sau Ceremușului. Activitățile agricole sunt limitate din cauza reliefului montan, iar terenurile arabile reprezintă doar aproximativ 0,5% din suprafața totală. În schimb, pădurile ocupă aproximativ 70% din teritoriu, iar pajiștile și pășunile aproximativ 22%, fiind folosite pentru păstorit. Activitatea pastorală se desfășoară în special în sezonul cald, timp de aproximativ cinci luni pe an.

Pentru protejarea mediului natural, în această zonă au fost create mai multe arii protejate. După Primul Război Mondial au fost înființate mici rezervații naturale, care ulterior au fost reunite într-o rezervație mai mare. În prezent, o parte a masivului face parte din Rezervația Biosferei Carpatice, iar în apropiere se află și Parcul Național Carpatic.

Astfel, muntele Negru reprezintă una dintre cele mai populare destinații pentru drumeții din Carpații Ucrainei.