Soborul Sfântului Ioan Botezătorul are loc în fiecare an, în a doua zi de după Botezul Domunlui, pe data de 7 ianuarie. Această sărbătoare are o însemnătate foarte mare pentru români și poporul creștin. Soborul Sfântului Ioan Botezătorul este dedicat celui care a pregătit venirea lui Hristos și L-a arătat lumii ca Mesia, fiind sărbătorit de Biserica Ortodoxă.
Pe 7 ianuarie, credincioșii ortodocși sărbătoresc Soborul Sfântului Ioan Botezătorul, una dintre cele mai importante figuri ale Noului Testament. Proroc și Înaintemergător al Domnului, Ioan Botezătorul ocupă un loc aparte în cultul creștin, fiind cinstit pentru viața sa de nevoință și pentru misiunea de chemare la pocăință. Acesta l-a botezat pe Iisus Hristos, moment în care Duhul Sfânt s-a pogorât peste el sub chipul unui porumbel, iar o voce din cer L-a proclamat pe Iisus Fiu a lui Dumnezeu.
Soborul Sfântului Ioan Botezătorul sărbătorit de Biserica Ortodoxă
Soborul Sfântului Ioan Botezătorul este sărbătorit de Biserica Ortodoxă în fiecare an după Bobotează, pe data de 7 ianuarie. Sfântul Ioan Botezătorul s-a născut în cetatea Orini, fiind fiul preotului Zaharia și al Elisabetei, provenită din seminția lui Aaron. Nașterea sa a fost anunțată de îngerul Gavriil în timpul slujirii tatălui său la Templu. Pentru că nu a dat crezare vestirii îngerești, Zaharia a fost lipsit de grai până în ziua punerii numelui copilului, moment în care și-a recăpătat vorbirea.
Încă din Vechiul Testament, prorocul Maleahi îl numește pe Ioan „Îngerul Domnului”, deoarece avea misiunea de a pregăti calea lui Dumnezeu. Această titulatură este confirmată și de Mântuitorul Hristos, care îl identifică pe Ioan drept prorocul vestit anterior. Viața sa grea, marcată de post aspru, rugăciune și retragere în pustie, l-a făcut să fie reprezentat în iconografie cu aripi de înger, simbol al curăției și al biruinței asupra păcatului.
Sfântul Ioan a trăit în deplină simplitate, purtând haine din păr de cămilă și hrănindu-se cu lăcuste și miere sălbatică. Predica sa a început într-un context istoric, consemnat de Evanghelistul Luca, și avea ca mesaj central pocăința și apropierea Împărăției cerurilor. Ioan avertiza poporul că apartenența la neamul ales nu este suficientă pentru mântuire și sublinia că Dumnezeu cheamă toate neamurile la credință.
Botezul săvârșit de el în apele Iordanului era unul al pocăinței, care nu oferea iertarea păcatelor, ci pregătea sufletele pentru întâlnirea cu Hristos. Mulți dintre contemporanii săi se întrebau dacă nu cumva el este Mesia, însă Ioan a respins ferm această idee, arătând că adevăratul Mântuitor va veni după el și va boteza cu Duh Sfânt și cu foc.
Mai multe despre Sfântul Ioan Botezătorul
Sfântul Ioan Botezătorul și-a încheiat viața prin martiriu, fiind decapitat la porunca lui Irod Antipa. Prorocul îl mustrase public pe conducător pentru conviețuirea nelegiuită cu Irodiada, soția fratelui său, fapt care a stârnit ura acesteia. La un ospăț organizat cu ocazia zilei de naștere a lui Irod, Salomeea, fiica Irodiadei, a cerut ca răsplată capul lui Ioan, cerere împlinită în timp ce sfântul se afla întemnițat în fortăreața Maherus.
Tradiția consemnează că trupul său a fost îngropat în Samaria, însă moaștele au avut un destin zbuciumat de-a lungul secolelor. În timpul împăratului Iulian Apostatul, mormântul a fost profanat, o parte dintre relicve fiind distruse, iar altele mutate în Ierusalim și apoi în Alexandria. Capul sfântului a fost pierdut și descoperit de trei ori, fiind în prezent păstrat la Roma.
Biserica Ortodoxă îl cinstește pe Sfântul Ioan Botezătorul prin șase sărbători importante. Zămislirea sa are loc la data de 23 septembrie, nașterea pe 24 iunie, soborul pe 7 ianuarie, tăierea capului pe 29 august, prima și a doua aflare a capului pe 24 februarie și a treia aflare a capului pe 25 mai.
Numele Ioan, de origine ebraică, înseamnă „Dumnezeu s-a milostivit”, acesta fiind unul dintre cele mai răspândite în România, având numeroase forme și derivate.
Astfel, Soborul Sfântului Ioan Botezătorul este sărbătorit de Biserica Ortodoxă pe data de 7 ianuarie.