Cimitirul de la CET 1, care încălzea toți oamenii din Iași. Totul pare încremenit în timp, iar aparatura a devenit piesă de muzeu: „În urmă cu 30 de ani eram aproape 1.400 de angajați” – FOTO

CET 1 Iași a fost gândit pentru a asigura întreg necesarul de căldură, apă caldă și energie electrică pentru oraș, însă cu trecerea timpului a devenit piesă de muzeu. Aproape toată aparatura din interior a fost păstrată la fel ca în urmă cu 50 de ani

Angajații își amintesc cu nostalgie de momentele când în termocentrală erau sute de oameni zilnic. Fiecare avea o anumită sarcină, iar responsabilitatea era uriașă. Acum, tot ce a rămas din acest loc sunt multe amintiri și aparatură veche. Totuși, centrala încă funcționează și asigură căldură și apă caldă pentru 22.000 de apartamente din Iași.

Stirile PROTV

Boala cu mortalitate de aproape 15%, care se transmite prin aer. „Simptomele seamănă în primele zile cu gripa”

RomaniaTV

Zi decisivă! Românii ar putea vota direct in turul II, între Lasconi şi Georgescu. Înalta Curte judecă contestaţia la decizia CCR de anulare a alegerilor prezidenţiale

CET 1 Iași a devenit piesă de muzeu

Camera de comandă a rămas conservată la fel cum era în anul 1964

În acest moment, de centrală se ocupă 3 oameni pe tură, având în vedere că acum 30 de ani erau peste 500 de angajați care lucrau la CET 1. Centrala a fost deschisă în 1964, iar, în anii 1980, producția ajungea la 300 de gigacalorii pe oră și aproximativ 150 de megawați de energie electrică. Pe tura de ieri dimineață, de centrală se ocupau Dorin Buhăescu, șef producție, Constantin Ștefan, supraveghere CAF-uri,  și Liviu Lazan, electrician.

„Centrala a fost deschisă prima dată în 1964, iar eu lucrez dinainte de 1990 aici. Trebuie să vă gândiți că tot ce vedeți aici nu a fost deschis deodată, s-a făcut pe parcurs. Totul a fost gândit pentru un anumit scop, pornind de la amplasare, sistematizare și așa mai departe. La punctul maxim eram undeva la aproape 600 de angajați doar la CET 1, iar și cu cei de la Holboca ajungeam undeva la 1.400 de angajați în total. Producem căldură, apă caldă și energie electrică, însă lucrurile arată diferit acum.

Asta este o cameră de comandă la nivelul anului 2023, iar diferența față de ce era în anii 1970 este imensă. Noi avem monitoare în care se urmărește funcționarea sistemului de termoficare urbană în întreg municipiul Iași. Noi distribuim apa pe care o producem în 5 magistrale principale de apă fierbinte, după care se ramifică spre toată lumea”, povestește Dorin Buhăescu, șef producție CET 1 Iași.

Cazanele 1 și 3 sunt modernizate și încă funcționează la termocentrală, celelalte două au fost dezafectate, fiind date în folosință tocmai în 1964. Desigur că și progresul tehnologic a ușurat cu mult munca oamenilor, însă factorul uman este decisiv pentru funcționarea centralei.

„În momentul de față, avem două cazane principale, CAF 1 și 3, care sunt folosite pentru producția agentului termic. Ambele sunt modernizate la cele mai înalte standarde, însă folosim CAF 3, care are o capacitate de 100 de gigacalorii, iar celălalt are 50 de gigacalorii. Acum, producția este undeva la 72 de gigacalorii pe oră, iar în funcție de cum evoluează vremea, și cererea poate fluctua. Cele două cazane modernizate pot fi controlate de la distanță, din camera de comandă, însă înainte era mai complicat, se controla exclusiv manual.

Cineva trebuia să stea lângă cazan și să se asigure că totul funcționează cum trebuie, acesta putea fi manevrat doar manual. Au mai fost situații în care să apară câte o avarie, sunt imprevizibile, dar de 36 de ani ,de când lucrez eu aici, nu a fost niciodată ceva grav. Într-un cazan sunt zeci de metri de țeavă prin care trece apa și aici trebuie să fii foarte atent. Temperatura crește cu 1-2 grade pe minut până ajunge undeva la 150 de grade Celsius, iar la răcire trebuie să se facă treptat, altfel distrugi sistemul”, mai adaugă Dorin Buhăescu.

Dispariția fabricilor a afectat termocentrala

Halele au rămas goale, iar motoarele nu au mai fost puse în funcțiune de peste 20 de ani

CET 1 a fost gândit în așa fel încât să fie asigurat necesarul termic și energetic pentru fabricile din zona industrială. În cazuri excepționale, se oprea furnizarea de curent și căldură pentru populație pentru a suplimenta fabricile.

„O mare parte din centrală este închisă pentru că nu a mai fost cerere. Nu populația a fost marea noastră pierdere, ci fabricile și uzinele din zonă. Doar la CET 1 se produceau 300 de gigacalorii pe oră și 150 de megawați de energie electrică. Noi asiguram necesarul termic și electric pentru toate fabricile. Acum, la producerea energiei electrice avem un motor care produce undeva la 5 megawați, ceea ce este extrem de puțin. Ar mai fi nevoie de investiții în acest sens, să fie cel puțin 3-4 motoare care să producă electricitate.

CET 2 Holboca a fost construit pentru a suplimenta CET 1, în mare parte, principiul este asemănător, doar că acolo ajungeam la o temperatură de 500 de grade Celsius la cazanele respective. În momentul de față, la CET 1, unde se produceau energie electrică și aburi pentru fabricile din zonă, nu mai funcționează”, a spus Sorin Turcu, liderul Sindicatului Energie 2013 Iași

Camera de comandă a rămas la fel ca în 1964

Camera de comandă pare desprinsă din filmele apocaliptice, unde timpul a rămas în loc. În urmă cu mulți ani de zile, în această cameră și în restul halelor mișunau zilnic sute de oameni pentru a asigura funcționarea centralei. Acum, totul este pustiu, se mai aud câteva motoare care pompează apa pe fundal, iar în camera de comandă îl găsim pe Liviu Lazan, care se ocupă de partea electrică.

„Camera de comandă este piesă de muzeu, înainte se monitoriza toată activitatea de aici, erau mulți oameni care non-stop erau fiecare la locul lui și își făceau treaba. Era și încă este o responsabilitate foarte mare, fiindcă, dacă nu funcționa ceva, atunci se declanșa un efect în lanț și putea apărea o problemă mult mai mare. De la camera de comandă controlam producția de energie electrică și de aburi. Sus, deasupra panourilor, unde controlam turbinele, cazanele sau partea de termoficare, avem un televizor mic, înainte era o cameră plasată afară, la coșurile de fum, care transmitea non-stop.

Atunci, oamenii din camera de comandă vedeau culoarea fumului, dacă vedeau că acesta este de culoare foarte închisă, atunci ceva nu era în regulă. Eu am lucrat aici, mulți ani, ca dispecer, însă acum este puțin mai simplu. Pe tură noi suntem 3 oameni care ne ocupăm de centrală, un coleg are grijă de CAF-uri, alt coleg este electrician, iar eu trebuie să merg prin centrală să verific că totul este în regulă și să intervin unde este cazul”, a mai precizat Dorin Buhăescu.

În cazul CET 1, totul a fost ca la în piesele de domino, ușor au început să fie scoase din uz secțiunile centralei, rămânând doar sistemul pentru apă caldă și căldură. Totul s-a întâmplat din cauza politicilor greșite și a incapacității de gestionare din partea statului. Totuși, angajații privesc spre viitor și susțin cu tărie că sunt necesare investiții importante, altfel Iașul se va afla într-o situație delicată. Doar CET 1 a mai rămas funcțional, CET Holboca a fost închis din cauza costurilor prea mari și a poluării.

„Primăria trebuie să se gândească că vor trebui investiții în anii viitori. Avem, acum, cele două cazane modernizate, însă dacă apare o problemă neprevăzută, atunci nu avem o soluție alternativă și riscă să rămână oamenii fără apă caldă sau căldură pentru câteva zile. Mereu când mergem prin halele acestea ne uităm cu o oarecare nostalgie, însă trebuie să privim spre viitor acum și să găsim soluții. Este nevoie foarte mare să producem cât mai multă energie termică și electrică într-un mod cât mai ecologic. O altă problemă este faptul că nu mai vin alți oameni din urmă care să se ocupe de centrală, majoritatea suntem peste 40 de ani, o să ieșim la pensie”, a încheiat Sorin Turcu.

CET 1 Iași a devenit o adevărată piesă de muzeu, aparatele au rămas la fel după zeci de ani în care au stat nefolosite. Timpul a fost necruțător față de centrală, iar angajații își amintesc cu drag despre momentele din trecut.