Un tantrum este o criză intensă de furie și frustrare, comună la copiii mici (1-4 ani), manifestată prin plâns, țipete, lovituri sau trântirea pe jos, cauzată de incapacitatea de a-și gestiona emoțiile, oboseală, foame sau nevoia de independență. Este o etapă normală de dezvoltare, nu o boală, care se diminuează după vârsta de 4 ani.
Specialiştii susţin că tantrumurile la copii sunt o etapă firească în dezvoltarea lor, iar vârful este atins la vârstele de 1 şi 2 ani, atunci când copiii nu stăpânesc foarte bine limbajul. De obicei, trantrumurile la copiii de 3 ani apar atunci când încep să devină conștienți de dorinţele lor, dar nu ştiu cum să şi le satisfacă sau nu găsesc cuvintele potrivite pentru a le exprima.
De ce fac copiii crize de tantrum
Psihologia modernă explică tantrumurile prin dezvoltarea incompletă a creierului în primii ani de viață. Zonele responsabile de autocontrol, în special cortexul prefrontal, se dezvoltă mult mai lent decât zonele emoționale ale creierului, precum amigdala, care gestionează reacțiile de furie și frică. Din acest motiv, copiii pot simți emoții foarte intense fără să le poată controla.
Cel mai des, tantrumurile apar în jurul vârstei de 2 ani, vârstă la care cei mici încep să îşi dorească autonomie şi control asupra lucrurilor din jurul lor. Principalele cauze care duc la declanşarea tantrumurilor sunt:
- frustrarea (că nu pot obţine sau face un anumit lucru);
- temperamentul (cu cât un copil este mai supărăcios, cu atât riscul să facă tantrumuri e mai mare);
- copilul nu primeşte atenţia pe care şi-o doreşte;
- emoţiile puternice (atunci când copilul simte frică, furie sau ruşine, sentimente pe care nu le poate controla pot declanşa un tantrum);
- copilului îi este foame sau este prea obosit și este împins de părinți să facă altceva decât să mănânce sau să doarmă.
Ce poți face în timpul unui tantrum
Odată declanșat tantrumul poți încerca distragerea atenției către ceea ce le place sau îi poți surprinde cu o imagine sau o acțiune din apropiere. Nu este o garanție că vei reuși, în crizele de nervi la copii de 1 an și jumătate, aceștia își canalizează toată energia și supărarea în plâns, țipete, loviri și alte manifestări specifice tantrumului și se potolesc abia când și-au descărcat toate energia negativă acumulată.
Dacă tantrumurile sunt frecvente, deja știi cum se vor manifestă, așadar poți fi pregătit să le domolești, fie cu o jucărie care le place, fie printr-o mai bună gestionare a cauzelor apariției episoadelor.
Dacă totuși nu reușești prevenirea, măcar încearcă să îi ții în siguranță și să îi protejezo pentru a nu se răni în timpul unor crize de furie, prin îndepărtarea obiectelor potențial periculoase. Îi poți lua chiar în brațe pentru a-i liniști.
După un episod de tantrum poți discuta cu cei mici pentru a identifica pretextul, dar și pentru a le oferi motive de justificare și conștientizare a modului de comportament. Comunicarea liberă, calmă, cu explicații și sugestii poate ajută foarte mult un copil să înțeleagă ce a făcut și cum poate să își gestioneze singur emoțiile sau să ceară ajutorul părinților când nu reușește singur. Așadar, o criză de tantrum include plâns zgomotos, țipete, tăvălit pe jos, lovirea picioarelor sau chiar comportamente de opoziție, fiind de cele mai multe ori o descărcare temporară și nu un gest intenționat de a face rău.