Titlurile zilei

De senzație! Imagini unicat din locul admirat, anual, de mii și mii de oameni la Iași. Se pregătește un moment spectaculos pentru toată România – GALERIE FOTO EXCLUSIVĂ

Publicat: 29 sept. 2021
Colaj de imagini din Grădina Botanică
Cea de-a 45-a ediție a expoziției "Flori de toamnă" din Grădina Botanică "Anastasie Fătu" din Iași este în pregătire. Aceasta va avea loc între octombrie și noiembrie 2021

Imagini și noutăți de senzație din locul admirat, anual, de mii și mii de oameni la Iași. Aici se pregătește un moment spectaculos pentru toată România. Este vorba despre cea de-a 45-a ediție a expoziției „Flori de toamnă” din Grădina Botanică „Anastasie Fătu”.
Aceasta va fi deschisă zilnic, între orele 9:00-16:00, în jurul datei de 25 octombrie 2021. Prețul unui bilet este de 15 lei, iar pentru grupurile organizate – de 5 lei. Taxa de intrare pentru elevi, studenți, pensionari, grupuri formate din cel puțin 10 persoane la expoziții florale este de 8.00 lei. Fotografiatul este liber

Cea de-a 45-a ediție a expoziției „Flori de toamnă” din Grădina Botanică „Anastasie Fătu” din Iași este în pregătire. Aceasta va fi deschisă în jurul datei de 25 octombrie și va putea fi admirată până la mijlocul lunii noiembrie 2021. Totul are loc în contextul aniversării celor 165 de ani de la înființarea primei grădini botanice din România. Expoziția din Grădina Botanică va fi deschisă zilnic, între orele 9:00-16:00, până pe 15 noiembrie. Prețul unui bilet este de 15 lei, iar pentru grupurile organizate – de 5 lei. Taxa de intrare pentru elevi, studenți, pensionari, grupuri formate din cel puțin 10 persoane la expoziții florale este de 8.00 lei. Fotografiatul este liber. Acum, secțiile exterioare ale Grădinii Botanice pot fi vizitate zilnic, până la 15 octombrie, între orele 9:00-20:00, iar serele, cu excepția zilelor de luni și miercuri, între 10:00-18:00.

Flori de toamnă 2021 – expoziție de flori, fructe și semințe ediția a XLV-a

Până în ultima decadă a lunii octombrie, când se va inaugura cea de-a XLV-a ediție a expoziției de flori, fructe și semințe, sub genericul „Flori de Toamnă”, în secția ornamentală sunt expuse peste 6.000 de plante care aparțin la 108 soiuri de dalii sau gherghine, între care 92 de soiuri cu port înalt peste 1.70 metri, respectiv 16 soiuri pitice, cu înălțimi care variază între 30 și 60 centimetri.

„Cu prilejul acestei ediții aniversare, când se sărbătoresc 165 de ani de la fondarea primei grădini botanice din România, vor fi prezentate soiuri ale genului Chrysanthemum, atât cele pentru floare tăiată (Chrysanthemum grandiflorum) care reunesc 215 varietăți horticole cultivate în sere și solarii, dar și soiuri de tufănele sau dumitrițe (Chrysanthemum indicum) în număr de 210 varietăți, cultivate în exterior. De asemenea, vor fi expuse 25 de specii, atât din flora spontană a diferitelor continente, cât și soiuri decorative prin flori sau frunze, anuale sau perene”, arată prof. univ. dr. Cătălin Tănase, directorul Gradinii Botanice din Iași.

În Grădina Botanică din Iași, cultura crizantemei se practică de cinci decenii

În Grădina Botanică din Iași, cultura crizantemei se practică de cinci decenii și urmează tendința generală de expansiune a tehnicilor noi de ameliorare, fiind create la Iași noi soiuri românești cu o valoare științifică și decorativă deosebită.

„Astfel, există în cultură soiuri obținute în cadrul Grădinii Botanice, omologate și menținute de-a lungul timpului în această colecție reprezentativă la nivel național și internațional – 14 soiuri de tufănele și 23 de crizanteme. Pe lângă soiurile românești de Chrysanthemum indicum – tufănele (Armonie, Autumnală, Bicolor, Paloma etc.) și Chrysanthemum x grandiflorum (Lucian Corneliu, Carmen, Asfințit, Anica, Tamara, Romică, Profira etc.) vor fi expuse inițial și alte soiuri timpurii de crizanteme din sortimentul internațional”, a mai completat prof. univ. dr. Cătălin Tănase.

Prin caracteristicile deosebite ce țin de port, tip de inflorescență, culoare, crizantemele se pretează la realizarea diferitelor forme de cultură, prin tehnici speciale însușite și practicate încă de la începutul organizării colecției de crizanteme: forme de pom, cascadă, piramidă, bonsai, evantai etc. care sunt expuse pentru a evidenția aceste calități și perspectivele de utilizare a crizantemei în practicile horticole.

Printre noutăți se numără zârna de catifea, originară din Argentina, ale cărei fructe sunt surse de pigmenți violet, planta de kerosen originară din America de Sud, toxică pentru om

În cadrul serelor expoziționale va fi prezentată colecția de ardei iuți decorativi care reunește 10 specii și subspecii, cu 125 de soiuri și hibrizi, dintre care 12 soiuri vor fi expuse pentru prima cu prilejul acestei ediții. În aceleași spații vor fi prezentate 16 specii și soiuri ale genului Solanum, taxoni cu importanță științifică și economică, specii toxice și medicinale, printre noutăți numărându-se zârna de catifea, originară din Argentina, ale cărei fructe sunt surse de pigmenți violet, planta de kerosen originară din America de Sud, planta toxică pentru om dacă este ingerată și iritantă dacă este atinsă și zârna africană, specie ale cărei frunze sunt bogate în vitamine și minerale.

„De asemenea, în sere vor fi expuse 200 de soiuri de dovleci decorativi, dar și soiuri de castraveți țepoși africani și mexicani, bureți vegetali, tigve, insulina vegetală sau castravetele amar, dovleacul de ceară sau pepenele de iarnă și tărtăcuța șarpe, specii care au origini geografice în diferite zone din America de Sud, Africa sau Asia. Și la această ediție se va remarca în spațiile exterioare colecția de varză cu valoare decorativă, alimentară și medicinală cu diferite origini, care reunește 76 taxoni, dintre care 8 soiuri și hibrizi vor fi expuse în premieră”, a completat directorul Grădinii Botanice, prof. univ. dr. Cătălin Tănase.

Cu ocazia acestui eveniment vor fi expuse și eșantioane de fructe și semințe provenind de la specii de plante cultivate în spațiile exterioare și în serele Grădinii Botanice din Iași, care invită publicul să exploreze rolul biologic al acestora și semnificația acestora pentru diferite culturi ale globului.

Grădina Botanică „Anastasie Fătu” din Iași aniversează anul acesta 165 de ani de transformări istorice

Grădina Botanică din Iași, înființată la 10 august 1856, poartă numele fondatorului său, medicul și naturalistul Anastasie Fătu. În acest an, aceasta aniversează 165 de ani de transformări istorice pe diferite amplasamente din Municipiul Iași, fiind prima grădină botanică universitară românească. Nu se cunoaște un plan referitor la organizarea inițială a „grădinii lui Fătu”, însă au fost păstrate aprecierile unor personalități ale timpului: Gheorghe Asachi în „Gazeta de Moldavia” (1856), Ion Ionescu de la Brad în Catalogul oficial al Expoziției Florale Naționale de la Frumoasa (Iași, 1865), Dimitrie Brândză prezenta speciile de plante la cursurile de botanică susținute pentru studenți (1870-1873). Și Nicolae Leon, rectorul Universității din Iași, în volumul intitulat „Amintiri” (1922), menționa aspecte referitoare la rolul grădinii în educație și importanța colecțiilor de plante pentru cursurile de botanică.

În anul 1870, în „Revista Științifică”, editată la București, Anastasie Fătu a indicat scopul acestei grădini

În anul 1870, în „Revista Științifică”, editată la București, Anastasie Fătu a indicat scopul acestei grădini, iar în anul 1871, în lucrarea „Enumerațiunea specieoloru de plante cultivate în Grădina botanică din Iassy până în anul 1870”, sunt menționate 2.500 specii de plante, care erau cultivate în aer liber sau în sere. În această lucrare există mențiuni referitoare la semințe aduse de la Viena de către farmacistul Th. Steiner sau la colecțiile donate de profesorul Dimitrie Brândză și de către economistul Petre S. Aurelian, directorul Școlii de Agricultură și Silvicultură de la Herăstrău.

În anul 1921, profesorul Alexandru Popovici începe plantările pe terenul din jurul noii clădiri a Palatului Universității, organizată pe o suprafață de aproximativ un hectar, care a servit peste 40 de ani învățământului din domeniul științelor naturii. Activitatea de organizare a acestei grădini, de diversificare a colecțiilor de plante și a activităților cu studenții a fost continuată de profesorii: Constantin Papp (1937-1958), Constantin Burduja (1958-1962) și Constantin Dobrescu (1962-1963).

În 1960, cu ocazia sărbătoririi Centenarului Universității, s-a hotărât organizarea unei grădini botanice care să corespundă cerințelor

În 1960, cu ocazia sărbătoririi Centenarului Universității din Iași, s-a hotărât organizarea unei grădini botanice care să corespundă cerințelor activităților didactice și de cercetare în domeniul botanicii și conservării naturii. Un rol remarcabil în inițierea și definitivarea acestui proiect l-au avut personalități ale universității – profesorii Elena și Pierre Jeanrenaud, Neculai Macarovici, Constantin Burduja, Constantin Papp și Constantin Dobrescu, dar și Mihai Ravarut de la Institutul Agronomic.

În urma analizării câtorva variante de amplasare, profesorii Alexandru Buia (Universitatea din Craiova), Ion T. Tarnavschi (Universitatea din București), Nicolae Sălăgeanu (Universitatea din Cluj), Ștefan Csürös (Universitatea din Cluj) și Constantin Burduja (Universitatea din Iași) avizează științific Proiectul nr. 252/1963 privind organizarea grădinii botanice pe versantul vestic al Podgoriei Copou, pe o suprafață de 60 de hectare, cu posibilitatea de extindere până la 150 de hectare. Prin acest proiect urma să fie înființată o grădină botanică universitară reprezentativă pe plan național și internațional, cu scop didactic și de cercetare în domenii ale biologiei vegetale și horticulturii.

Colecțiile Grădinii Botanice reunesc 11.000 de taxoni vegetali, care provin din diferite regiuni biogeografice

Pentru organizarea noului amplasament, la conducerea Grădinii Botanice este invitat, în anul 1963, profesorul Emilian Țopa, care avea o experiență remarcabilă dobândită în instituții similare din Cernăuți și Cluj. Amenajarea pe Dealul Copou a fost continuată și este dezvoltată prin proiectele inițiate de conducerea Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, în colaborare cu personalități din domeniul biologiei vegetale: academicianul Constantin Toma (1970-1973), respectiv profesorii Mandache Leocov (1973-1990) și Mihai Mititiuc (1990-2007).

„Pe actualul amplasament, în prezent ocupă o suprafață de 88 de hectare, fiind organizată în 10 secții: Sistematică, Fitogeografică, Complexul de Sere, Floră și Vegetația României, Silvostepa Moldovei, Biologică, Plante Utile, Dendrarium, Ornamentală și Rosarium. Tematicile științifice ale secțiilor au fost elaborate și diversificate periodic de biologi și ingineri. În prezent, colecțiile Grădinii Botanice reunesc 11.000 de taxoni vegetali, care provin din diferite regiuni biogeografice, fiind cultivați în condiții protejate în sere și în secțiile exterioare”, arată prof. univ. dr. Cătălin Tănase, directorul Gradinii Botanice din Iași.





Adauga un comentariu