Dezvaluiri fierbinti din locurile unde au petrecut vedetele Iasului – GALERIE FOTO

@ Distractie, multa bautura, meniuri alese si intalniri politice secrete! @ De asemenea, o parte dintre evenimente au avut in prim-plan vedete sau oameni de afaceri faimosi ai Iasului @ Totul cuprinde scene de o eleganta deosebita si cu un parfum istoric cu totul aparte @ Multi si-ar fi dorit sa asiste la asemenea scene de petrecere

Mereu, chiar si in zilele noastre, cele mai interesante spatii unde oamenii se intalnesc, indiferent de pozitia sociala pe care o au sau de notorietate, se afla in localuri sau restaurante de lux. Astfel, dincolo de cladirile istorice simbolice din judetul Iasi, o categorie aparte este cea a hanurilor de altadata. Din nefericire, majoritatea dintre ele au ajuns astazi doar o ruina, chiar daca au o vechime si de peste doua secole.

Citeste si: EXCLUSIV! Documente istorice unicat, despre orasul Iasi, descoperite intr-un mod incredibil – GALERIE FOTO

stirilebzi.ro

Se oferă salarii atractive, asigurare privată de sănătate, tichete cadou! Ce farmacie caută angajați

Stirile PROTV

Șoferii pot reduce cu 25% consumul de carburant dacă renunță la un singur element din...

Faimosul han Binder din centrul Iasului

Tocmai pe aceasta idee, un exemplu legat de un han celebru tine de cladirea existenta si astazi de pe bulevardul Independentei (langa Casa de Cultura a Studentilor – n.r.) a fostului hotel Binder. „Acesta a fost construit la jumatatea secolului al XIX-lea la initiativa lui Iosef Ciolcin Binder, functionând initial ca han, apoi devenind hotel. La moartea lui Binder în 1867, a trecut în proprietatea lui Christian Wirt Peister. Era adapostul preferat al mosierilor si boierilor scapatati. Aici s-au desfasurat o parte din banchetele Junimii. «La banchetul anual, prin care se serba aniversarea înfiintarii societatii Junimea, secretarul perpetuu – acela eram eu – avea obiceiul sa tie un discurs glumet, care începea totdeauna cu urmatoarele cuvinte: Originea Junimii se pierde în noaptea timpurilor. Atunci tineam întâi o Junime obisnuita pâna pe la 11 noaptea, iar apoi treceam cu totii în sala unde masa era întinsa si beam si mâncam pâna pe la doua dupa miezul noptii; adesea cei mai veseli faceau chef chiar si mai târziu», povestea Iacob Negruzzi„, se arata intr-o lucrare a regretatului Ion Mitican.

Bere, comercianti si produse de lux din Orient

Actualul bulevard Stefan cel Mare ascunde si el secrete de acest gen. Astfel, pe actualul amplasament al Scolii Gimnaziale Gheorghe Asachi se afla, pe la inceputul anului 1800, faimosul han de la Trei Ierarhi. „Povestea este ramasa din vremea cand negustorii osmani ii cutreierau asezarile si drumurile Moldovei, aducand in hrubele intortocheate si-n ascunzisul haznalelor caravane cu bacaliile Orientului, saluri indiene, sabii din Damasc si duceau inapoi piei de samur, roti de ceara verde si parfumata, butoaie de carne uscata si ocale de aur si argint scoase din muntii Moldovei si Bistritei Aurii. Boltile sale joase de la strada, indeobeste pitarii, bacalii, atrageau prin 1845 sute de privitori in jurul butcelor si cupeurilor stralucitoare, infatisate de fabrica lui Anton Beer, instalata in ograda hanului, pe Ulita Mare, in inima targului”, se arata in descrierea poetica a localului.

Citeste si: SENZATIONAL! In centrul Iasului a fost gasit un obiect de nepretuit! Nici macar nu poate fi privit sau atins – FOTO

Chermeze si petreceri cu staif la Bacalu

O alta secventa din trecutul frumos al orasului tine si de fostul han Bacalu, situat chiar in zona Piata Unirii de astazi. El se afla la confluenta fostei Ulite a Academiei si Ulitei Talpalari, strada care acum are numele profesorului Saulescu. „Hanul a purtat si numele de Otel Viena prin anii aducerii la Iasi a trenului (1870), pe linia Viena – Lemberg – Cernauti – Pascani si apoi Romania. In anul 1960 a fost daramat pentru a se largi Piata Unirii. La mansarda unei cladiri din curtea hanului locuise poetul Mihai Eminescu in timpul celei de-a doua sederi la Iasi (1884-1886). Construirea teatrului, cat si a modernului Hotel Traian aducea insa la saracie pe patronul hanului. De precizat ca la parterul hanului gaseai Beraria Unirii, prin octombrie 1896, unde vioristul Ghita Borteanu si chitaristul Ionica Barbu jeleau pe muzica”, povesteste Mitican.

Citeste si: Marire si decadere! Iata cum arata acum locul unde-si dadeau intalnire bogatasii Iasului – FOTO

Crema politicii si a culturii din Tara Moldovei, in popas la Ruginoasa

Mai departe, in judetul Iasi se afla unul dintre cele mai interesante locuri ale istoriei locale. In pofida faptului ca „vedeta” este Palatul Alexandru Ioan Cuza, putini stiu ca aici a existat si un han faimos, loc de petrecere si voie buna pentru crema politicii si a culturii din Moldova. Aici, Mihai Eminescu a scris poemul „Fat – Frumos din tei”, iar Vasile Alecsandri poezia „Dridi”. Si bazele ideilor pentru înfaptuirea actului Unirii de la 1859 au fost elaborate atat de criticul Garabet Ibraileanu, Constantin Stere, Petre Carp sau George Topârceanu. La hanul domnesc de la Ruginoasa, au benchetuit si Ion Creanga, Nicolae Iorga, A.D. Xenopol, Mihail Sadoveanu, Petre Andrei, Petru Poni, Dimitrie Gusti, respectiv Tudor Arghezi. Din pacate, acum hanul e o ruina.

„Condica Scheiana sugereaza data când Ruginoasa a intrat în posesia familiei Sturza. Tatal lui Sandu Sturza, al carui nume pare a fi Ion, a cumparat «satul întreg Ruginoasa cu vecinii» de la Constantin Duca Voievod (1693-1695). În manuscris se afirma ca satul era «de la neamul nostru Prajesti». Asezat pe drumul comertului si al postalioanelor domnesti, satul a fost loc de stationare pentru negustorii si carausii care transportau marfuri. Pentru popasul calatorilor, s-au construit, de-a lungul timpului, câteva hanuri. Marele han din centrul satului, are o vechime de câteva secole, fiind construit cu mult înaintea Palatului Cuza si a Bisericii. Anul construirii hanului de la Ruginoasa nu se cunoaste. E posibil sa fi fost construit la initiativa unui mic întreprinzator, care si-a dat seama de vadul comercial important pe care il avea localitatea dinspre drumul Romanului, acum mai bine de un secol”, au reliefat specialistii Directiei Judetene pentru Cultura (DJC).