Prima pagină » Titlurile zilei » Imagini de poveste! Aceasta este o bijuterie de care puțini știu că există. Legenda bisericuței de sute de ani, de la marginea Iașului – EXCLUSIV/GALERIE FOTO

Imagini de poveste! Aceasta este o bijuterie de care puțini știu că există. Legenda bisericuței de sute de ani, de la marginea Iașului – EXCLUSIV/GALERIE FOTO

22 iul. 2023, 02:00, 4 ,
Cosmina PUIU/ Lucian SAVA în Titlurile zilei

Imagini care te lasă fără cuvinte. Acest lăcaș este o bijuterie de care puțini știu că există la doar 33 km de municipiul Iași. Legenda bisericuței de la marginea orașului te fascinează, fiind neștiută aproape de nimeni

Un lăcaș de rugăciune din satul Rădeni, comuna ieșeană Roșcani, pare a fi desprins dintr-un basm. Este vorba despre o bisericuță din lemn, cu hramul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil, ce are peste 540 de ani, fiind construită de pe vremea lui Ștefan cel Mare. În arhivele statului s-au găsit documente din anul 1710, însă specialiștii susțin că ar fi din anul 1485.

Imagini de poveste! Aceasta este o bijuterie de care puțini știu că există

Așa arată o bijuterie. Bisericuța de lângă Iași este întreținută de credincioșii din sat și de oamenii cu bună-credință împreună cu preotul paroh Nicu Manta. Încă se păstrează tradițiile vechi, în care fiecare participă cu ce poate și cât poate, pentru a ajuta la înfrumusețarea lăcașului. Acesta este realizat din bârne de stejar, fiind căptușit cu scândură. Pridvorul și clopotnița au fost construite mai nou, dar tot din material lemnos.

În decursul anilor, biserica a fost consolidată, în exterior, cu furci de stejar, fiind ancorată cu fier și un brâu zidit din ciment. Interiorul este tot din lemn, fără ornamente, în formă ovală. Catapeteasma este făcută din lemn de stejar, iar icoanele sunt pictate în stil bizantin, precum cele împărătești și cele de la subsolul acesteia. Vechimea picturii din catapeteasmă aparține secolului XVIII – XIX.

„Biserica aceasta este aici de când mă știu și vin duminică de duminică. Preotul nostru este foarte bun, pentru că ține la noi și acest loc. Biserica e de pe vremea lui Ștefan cel Mare și întotdeauna ni s-a zis că, dacă vrem să participăm la înfrumusețarea și întreținerea ei, să păstrăm tradiția. Sunt icoane donate de la străbunici de-ai mei, pe care și ei le aveau de la bunici și din străbunici.

Lucruri de sute de ani. Noi nu avem catedrale, însă ne bucurăm de locul acesta. Ne aduce liniște în suflet. Acum vrem să facem o casă de prăznuire și venim cu toții aici. Sunt meseriași, ajutoare, femei care aduc mâncare dimineață, la prânz și seară și ajutăm cu toții ca să putem duce la bun sfârșit tot ce ne-am pus în gând. E un sentiment aparte când faci o acțiune de genul acesta.

Vin surorile mele de pe la Iași, stabilite în oraș de ani de zile și se bucură așa mult când aud că la noi încă se practică lucrurile acestea și te poți bucura de un lucru”, povestește o femeie din sat.

În această biserică sunt lucruri valoroase

Obiectele de valoare istorică și artistică aflate în biserică sunt Sfânta Masă, care este dintr-un trunchi vechi de stejar, fiind, probabil, cel originar de la „Capela de tabără”, și două icoane aflate în Sfântul Altar, una este „Nașterea Domnului”, iar cealaltă este a Sfântului Gheorghe. Pereții exteriori au fost tencuiți și văruiți în alb, cu un var ținut în pivniță de câțiva ani buni. În curtea bisericii se afla un turn-clopotniță din lemn, dar acum s-a construit altul din zidărie, la intrarea în cimitir.

„Păi cred că cele mai valoroase lucruri din această biserică sunt icoanele vechi, Sfânta Masă și clopotnița. Am înțeles de la niște băieți care ar fi fost interesați să cumpere că valorează bani grei. Dar nu se dă nimic de acolo. Preotul ține mult la acest lăcaș și noi, oamenii din sat, la fel”, mai spune o bătrână din sat.

Nu există lună în care oamenii să nu aibă treabă prin jurul bijuteriei de care puțini știu că există, încercând să țină tradiția vie cât mai mulți ani.

Donație lunară
Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate

Donație singulară
Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate

Articol recomandat
FOTO Nicușor Dan s-a umplut de penibil la Consiliul Păcii de la Washington! A fost tras la o parte de Secret Service în timp ce voia să vorbească cu Donald Trump! – VIDEO
Nicușor Dan s-a umplut de penibil la Consiliul Păcii de la Washington, după ce a fost tras la o parte de Secret Service în timp ce voia să vorbească cu Donald Trump. După ce președintele american Donald Trump l-a numit „prim-ministrul României” pe Nicușor Dan, șeful statului a fost umilit încă o dată la Consiliul […]
Nicușor Dan s-a umplut de penibil la Consiliul Păcii de la Washington! A fost tras la o parte de Secret Service în timp ce voia să vorbească cu Donald Trump! – VIDEO
Comentarii
  • …si eu in arhive, am doar 8 clase de școală, dar potrivit specialistilor(la cum ma exprim) eu este licentiat la HARVARD , dar nu pot dovedi, na-na-na 🙂
    Noi, „este lămuriti cu specialistii” ăștia de la facultați tip examen grila si cu prezenta neobligatorie la cursuri.

    In realitate, acea bisericuța e prea urată și saracă din punct de vedere arhitectural. De fapt e prea nașpa pentru a fi construita pe vremea lui Stefan Voda. Ăla, taia capul daca se apuca cineva sa construiasca o asa ” placinta arhitectonica”, efectiv taiat capul sau pus in țeapă. Exemple de biserici: Voroneț, Popăuți, Putna,…toate au același tipar, au un stil neogotic amestecat cu puternice influențe locale,etc…mesterii fiind italieni(Florenta,Venetia) + forta de munca din zona( prizonieri turci, țarani moldoveni ce nu-și plateau dările,etc)
    Da, spre surprinderea multor istorici, Ștefan Vodâ, a tras in țeapa un numar imens de oameni, cu mult mai mulți decât Vladislav Țepeș!
    Legat de bisericuța, de fapt e o găselnița a cuiva sa inventeze ,,chestii”, in realitate e o constructie banala de sec. XVIII, atât și nimic mai mult.

  • Ioan Aurel Pop: Ștefan cel Mare și Sfânt a fost Regele Daciei. DOCUMENTUL secret cu cifru în care Sfântul Român este denumit REGELE DACIEI la 1489

    Stefan cel Mare a facut ce a vrut muschiul lui pentru ca era rege viteaz si nu era un conducator lache.
    Da, Moldova in vremea lui era regat, nu un petic de pamant calcat de toti vecinii in picioare.
    Stefan al III-lea, aka Stefan Babanu’ sau Stefan șeful peste Șmekeri, detinea teritorii in Crimeea (prin casatoria cu printesa bizantina Maria de M), in Polonia (Pocutia si alte cetati cucerite prin foc si sabie) si in Ungaria (Cetatea de Balta, Ciceiul, etc), teritorii daruite de regele ungar Hunyadi Mátyás. Toate veniturile, dar si resursa umana din acele teritorii apartineau regatului Moldovei.

    Documentul aratat de seful Academiei Romane, I.Aurel Pop, prin care se dovedea ca Stefan al III-lea era recunoscut de catre vestul catolic si protestant drept rege, a fost descoperit recent. Toata istoria despre acele vremuri trebuie rescrisa.

    Dragi istorici ieșeni /doctori in istorie ce predati la facultate,… lasati Nettflix- ul si mergeti in arhiva Vaticanului si rescrieti istoria. Daca voi o bateți in cap, copiii nostri o sa invete o istorie gresita.

  • Stefan cel Dințos

    Care pitic Stefan? Ăla din nicolina fără dinți zis și costel cu frații cersetori?

  • Minune la o biserică din Iasi. Icoana făcătoare de minuni adusă din jud.Neamt a început „să vindece nevoiasii"

    La acea biserica se intampla multe minuni. Un vecin de bloc a fost cu nevasta-sa (contabila) iar ea s-a lasat de bautura pe loc. Sunt 7 ani si ” printesa ” lui nu a mai pus limba pe sticla.
    Trebuie sa va zic ca aia era „carmolista rau” , adica nu se oprea la un paharut si gata; nu se lasa pana nu dadea gata o sticla de „Săcarica” .

    Alta „minune” ce a avut loc in acea biserica, a fost mediatizata extrem de putin: doi tineri, fata si baiat, ambii studenti la FEAA, nu puteau avea copii. Cineva i-a îndrumat în acest loc si dupa o saptamana de rugaciuni aprinse, fata a rămas grea si a nascut inainte de termen( 6 luni) dand nastere la o fetita de 5.9kg. Asta minune !
    Dupa un timp, un satean din localitate a recunoscut ca el e tatal si acum plateste pensie alimentara.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

`
`
BZI - Editia Digitală - pdf
02 martie 2026
02 martie 2026