Melatonina este periculoasă? De ce mecanisme este responsabilă aceasta

Tot mai multe persoane se întreabă dacă melatonina este periculoasă pentru sănătate. Pentru a cunoaște acest fapt este bine să știi ce presupune aceasta. Melatonina aparține clasei de neurohormoni.  Acesta este numele tuturor hormonilor care sunt sintetizați în creier. Melatonina are multe funcții biologice, de la combaterea inflamației până la scăderea tensiunii arteriale.

Sarcina principală a melatoninei este de a menține ritmurile zilnice ale corpului. Mai simplu spus, melatonina este responsabilă pentru reglarea ceasului nostru biologic. Aceasta îl mută din poziția „somn” în poziția „veghe” și invers. Acest lucru este necesar pentru a separa în timp diferite procese fiziologice. De asemenea, pentru a vă asigura că mecanismele responsabile de digestie și, de exemplu, de învățare, se activează în timpul zilei. Și noaptea, în timpul odihnei, este mai ușor să faci alte lucruri,  de exemplu, refacerea celulelor deteriorate în timpul zilei. În plus, în timpul somnului datorită melatoninei are loc formarea unei memorii pe termen lung care păstrează cunoștințele acumulate în timpul zilei. Drept urmare, corpul începe într-adevăr să funcționeze ca un ceas. Face totul la timp, astfel încât procesele diferite să nu interfereze între ele.

Cu cât este mai multă lumină, cu atât mai puțină melatonină

Melatonina este periculoasă. Elementele care asigură buna funcționare a organismului

Ceasul biologic, care asigură buna funcționare a organismului, este format din trei elemente. Retina ochiului, care captează lumina. De asemenea, nucleul suprachiasmatic al hipotalamusului, sau SCN, este o zonă a creierului care este sensibilă la schimbarea zilei și a nopții. De buna funcționare a organismului contribuie și glanda pineală care este partea creierului în care este sintetizată melatonina.

09:43, 05 Dec 2025

FOTO Vrei să știi de ce te simți obosit chiar dacă dormi? Află ce se întâmplă în organism atunci când somnul nu este odihnitor!

Dacă lumina nu intră în retină, aceasta transmite această informație către nucleul suprachiasmatic, astfel încât glanda pituitară îi spune glandei pineale să înceapă să producă melatonină. Melatonina este mesajul „noaptea a venit” codificat în substanța chimică.

Când acest neurohormon intră în fluxul sanguin, creierul și organele interne înțeleg că este timpul să facă activități de noapte. Drept urmare, începem să ne simțim somnoroși. Și cu cât mai multă melatonină în sânge, cu atât vrei să dormi mai mult.

Melatonina are multe funcții biologice, de la combaterea inflamației până la scăderea tensiunii arteriale

Care este influența luminii asupra ritmurilor circadiene, a somnului și a dispoziției tale

Vârful sintezei melatoninei cade în perioada de la 23:00 la 03:00, în acest moment, concentrația de melatonină în sânge ajunge la 200 pg/ml, iar somnul la oamenii sănătoși este cel mai puternic.

Dacă chiar și puțină lumină lovește retina, aceasta trimite un alt semnal nucleului suprachiasmatic, iar hipotalamusul îi spune glandei pineale să oprească sinteza melatoninei. Drept urmare, organismul decide că vine dimineața și începe treptat să se trezească. Adică oprește procesele nocturne și le activează pe cele de zi.

Cu cât este mai multă lumină, cu atât mai puțină melatonină. În timpul zilei, concentrația acestui hormon în sânge scade de 10 ori, până la 20 pg/ml. De aceea, nu este recomandat să folosiți un smartphone și alte dispozitive cu ecrane luminoase pe timp de noapte. Lumina albastră de la gadgeturi suprimă sinteza melatoninei și devine mai dificil să adormi.

Ceasul biologic, care asigură buna funcționare a organismului, este format din trei elemente

Cum funcționează medicamentele și suplimentele cu melatonină

Oamenii au creat preparate cu melatonină pentru a-și regla manual ceasurile biologice. Corpului nu prea îi pasă de unde intră melatonina în sânge, din glanda pineală sau dintr-o pastilă. Teoretic astfel de medicamente pot ajuta să lupți cu insomnia și alte afecțiuni în reglarea cărora este implicată melatonina.

De exemplu, cu sindromul jet lag, care apare din cauza zborurilor pe distanțe lungi. Persoanele care suferă de jet lag se plâng de oboseală, insomnie, dureri de cap și pierderea poftei de mâncare. Cu toate acestea, medicamentele și preparatele în care ingredientul activ este melatonina nu sunt pe deplin înțelese, iar efectul lor este încă relativ modest. Cert este faptul că aceste pastile nu sunt periculoase pentru organismul omului.

Atunci când te gândești că melatonina este periculoasă trebuie să înțelegi că de fapt aceasta este eficientă pentru endometrioză și hipertensiune arterială. De asemenea, aceasta contribuie la ameliorarea anxietății înainte de operație, dureri de maxilare și număr scăzut de trombocite. Mai mult decât atât, melatonina acționează ca adjuvant la chimioterapie pentru anumite tumori sau ca protecție solară.

Sarcina principală a melatoninei este de a menține ritmurile zilnice ale corpului