Controversatul Consiliu pentru Pace, conceput de Donald Trump, a rămas cumva în șpagat. Însuși liderul de la Casa Albă își va petrece doar o jumătate de zi alături de invitații săi, după care va părăsi Statele Unite cu destinația Georgia. Ce se poate întâmpla în cele câteva ore în care acesta va rămâne împreună cu invitații săi?
Primul lucru important care trebuie subliniat este că, în mod aparent surprinzător, aliații tradiționali ai Statelor Unite, cu doar câteva excepții, au refuzat să dea curs invitațiilor scrise formulate de Donald Trump. Excepție fac Ungaria, Bulgaria și Albania, singurele state europene prezente prin reprezentanții lor la Washington în calitate de viitori membri ai Consiliului pentru Pace. Cipru, Grecia, România și Uniunea Europeană, printr-un reprezentant, au acceptat doar rolul secund de observatori. Dar atenție: la Washington, dintre statele pe care le-am enumerat, doar Cipru și România vor fi prezente, în timp ce o parte din presa de la București taxează drept un moment istoric vizita lui Nicușor Dan în Statele Unite, acesta aflându-se în compania lui Donald Trump ca simplu spectator și doar pentru câteva ore.
Israelul a acceptat, în cele din urmă, cu fel de fel de obiecții legate de prezența Turciei și Qatarului, să facă parte din Consiliul pentru Pace, care are drept obiectiv principal declarat reconstrucția din Gaza, la demolarea căreia armata israeliană a contribuit din plin. Există și două scandaluri declanșate pe plan internațional, generate de invitarea în acest Consiliu pentru Pace, de către Donald Trump, a lui Vladimir Putin și a lui Netanyahu, condamnați penal pe plan internațional drept criminali de război. Chiar dacă Statele Unite nu recunosc autoritatea Curții Penale Internaționale, spre deosebire de Netanyahu, Vladimir Putin a refuzat să facă parte, fie și în calitate de observator, din Consiliul pentru Pace.
Dintre cele 60 de state invitate, doar 27 au acceptat. Cele mai semnificative sunt puterile regionale din Orientul Mijlociu extins, respectiv Turcia, Egipt, Arabia Saudită și Qatarul, iar singurul stat emergent prezent este Indonezia. Membrii Consiliului pentru Pace, cei permanenți, sunt doar cinci, cu Statele Unite cu tot, astfel încât, pentru un obiectiv atât de important cum este construcția fâșiei Gaza, nu au putut fi colectate decât 5 miliarde de dolari. Mult prea puțin în raport cu obiectivul declarat.
Azi se va discuta despre reconstrucție și despre modul în care va putea fi garantată în viitor pacea și securitatea cetățenilor din Gaza, în condițiile în care unul dintre obiective este dezarmarea și eliminarea Hamas-ului din zonă.
În fine, este surprinzător că Papa Leon, de origine americană, a refuzat și el să participe la acest Consiliu pentru Pace, luând modelul Uniunii Europene.
În aceste circumstanțe, trebuie să ai mult prea multă fantezie pentru a taxa drept o vizită istorică prezența lui Nicușor Dan la Washington, transportat acolo cu o aeronavă care a costat 200 de mii de euro, sumă la care se adaugă, desigur, și celelalte costuri presupuse de această vizită. Presupun că, dincolo de o formală strângere de mână între Donald Trump și Nicușor Dan, nu se va întâmpla nimic.
Post Scriptum: În două editoriale consecutive, pe care le voi publica vineri și duminică, mă voi referi exclusiv la o temă de mare actualitate, și anume la consecințele egale cu un zero barat ale deciziei CCR, prin care asumarea de răspundere a guvernului Bolojan pe tema atât de disputată a magistraților nu reprezintă altceva decât un zero barat. Va fi lipsită de efecte concrete!