Donald Trump e la strâmtoare

La câteva săptămâni bune de când Statele Unite, în combinație cu Israelul, s-au lansat într-o „operațiune militară specială” împotriva Iranului, care s-a dovedit a fi un război în toată legea, dar nedeclarat, aspirantul la premiul Nobel pentru Pace riscă să fie declarat criminal de război. Aliniat lângă Benjamin Netanyahu. Liderul de la Casa Albă e la mare strâmtoare. Nu numai opinia publică din Statele Unite dezaprobă acest război, ci și generalii de la Pentagon. Ca să nu mai vorbim de Congresul Statelor Unite.

Crimele de război, conform definiției consacrate în dreptul internațional, se produc mai cu seamă atunci când au loc războaie nedeclarate. Nici Statele Unite, nici Israelul nu s-au conformat obligației consacrate de a declara, cum scrie la carte, război Iranului. Ceea ce ridică serioase semne de întrebare în ceea ce privește legitimitatea acestui război, pe care Congresul american nu l-a aprobat. Cu atât mai mult cu cât nu a existat nicio solicitare în acest sens. În schimb, există o cerere din partea președintelui Statelor Unite de a suplimenta masiv bugetul apărării, care deja se ridică la uluitoarea sumă de 1000 de miliarde de dolari. E greu de presupus că liderul de la Casa Albă va primi o aprobare în acest sens. Pe de altă parte, un număr semnificativ de generali ai Pentagonului își exprimă refuzul de a mai continua organizarea de atacuri asupra Iranului, invocând faptul că Armata nu poate fi pusă, conform Constituției Statelor Unite, în situația de a executa ordine ilegale prin care sunt inițiate crime de război.

Conform dreptului internațional și Convenției de la Geneva, există o definiție a ceea ce înseamnă crime de război, care, în mod paradoxal, ar putea fi aplicată Israelului și Statelor Unite și, în același timp, și Iranului. Toate cele trei state, fiecare în felul lui, au pus într-un pericol grav infrastructura civilă și contribuie, zi de zi, la distrugerea infrastructurii indispensabile supraviețuirii populației. Se întâmplă atât în Iran, cât și în Israel și în aproape toate statele din Golf. Aceste fapte sunt definite de Curtea Penală Internațională drept crime de război.

Atacarea centralelor electrice, în general a infrastructurii energetice a unui stat, distrugerea unor poduri și căi de comunicație care nu au o utilizare militară, distrugerea infrastructurii ce asigură populației apă, hrană și asistență medicală sunt toate, fără excepție, conform dreptului internațional, considerate crime de război. Dar tot drept crimă de război poate fi taxată și blocarea de către Iran a strâmtorii Ormuz, operațiune care aduce prejudicii fără precedent economiei globale, punând în mare dificultate state care nu au nicio legătură cu acest război în toată legea, declanșat sub pretextul unei operațiuni militare speciale.

Conform angajamentului pe care și l-a asumat și celui de-al treilea ultimatum pe care l-a lansat, Donald Trump ar urma ca, începând de la ora 3 noaptea, ora României, să „dezlănțuie iadul” în Iran, ordonând distrugerea masivă, în special a infrastructurii energetice a statului iranian. Rămâne de văzut dacă generalii de la Pentagon vor fi consecvenți sau nu cu propriul angajament, acela de a refuza misiuni pe care le consideră crime de război.

Benjamin Netanyahu este în prezent condamnat de Curtea Penală Internațională pentru crime de război. Nu este deloc exclus ca, alături de liderul de la Kremlin și de liderul israelian, să asistăm, așa cum sugerează și liderii Uniunii Europene, la încă două condamnări pentru crime de război: una împotriva lui Donald Trump, alta împotriva liderului de la Teheran, care a ordonat blocarea selectivă a Strâmtorii Ormuz.