Batalia de la Maraton a avut loc in anul 490 i.Hr., intre armata persana care invadase Grecia continentala si o alianta a oraselor-stat (polisuri) grecesti.
A fost un episod hotarator din cadrul Razboaielor medice, fiind prima data cand persii au fost infranti decisiv intr-o batalie deschisa. Batalia de la Maraton a marcat sfarsitul primei invazii a persilor in Grecia, acestia fiind siliti sa se retraga in Asia. Desi razboaiele dintre greci si persi au continuat, cu unele intreruperi, inca multi ani, batalia de la Maraton a demontat mitul invincibilitatii persane, pregatind terenul pentru urmatoarele batalii victorioase ale grecilor, de la Salamina si Plateea.
Vezi si Fantana Tineretii, o legenda a evului mediu
O legenda relateaza faptul ca Fidipide, un mesager atenian, a alergat distanta de 42 de kilometri de la campul de lupta de la Maraton pana la Atena, pentru a anunta victoria asupra persilor. In momentul in care a ajuns, a strigat: Nenikikamen (am invins!), dupa care a murit pe loc.
Vezi si Legende ale Iasului – Hrubele lui Stefan
Majoritatea istoricilor atribuie in mod incorect aceasta legenda istoricului grec Herodot, care a relatat evenimentele din razboaiele persane in lucrarea sa Istorii (scrisa aproximativ in anul 440 i.Hr.)
In amintirea acestui erou, la initiativa baronului Pierre de Coubertin, in programul Jocurilor Olimpice moderne a fost inclusa proba de Maraton, care se alearga pe o distanta de 42,195 km (distanta exacta dintre Maraton si Acropola din Atena).
Atenianul Eschil, cel supranumit „parintele tragediei universale”, a participat la bataliile de la Maraton si Salamina, unde a luptat ca hoplit. In capodopera sa Persii, singura sa tragedie cu subiect istoric care s-a pastrat, Eschil descrie povestea emotionanta a mortii unui imperiu si a unei civilizatii (cea persana).