Rafturi goale de ouă în supermarketuri. România, între securitate şi criză alimentară

În timp ce Nicușor Dan lansează „Strategia Naţională de Apărare a Ţării”, fermele româneşti vând ouă în străinătate, iar focarele de gripă aviară din Germania şi Franţa pun presiune pe lanţul european de aprovizionare. Astfel, rafturile din supermarketurile din țară sunt goale

Potrivit specialistului în sectorul avicol, dr. ing. Leonard Constantin Stafie, situația nu este deloc roz.

„Preşedintele Nicușor Dan a prezentat recent documentul intitulat «Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2025-2030», care plasează agricultura, securitatea alimentară şi lanţurile de aprovizionare printre pilonii-cheie ai rezilienţei statului. În discursul său, a subliniat că «o ţară puternică îşi apără cetăţeanul nu doar de ameninţări militare, ci şi de penurie alimentară». În acelaşi timp, pe piaţa românească – şi mai larg europeană – fermele avicole româneşti îşi îndreaptă atenţia spre exporturi, în timp ce apar relatări despre rafturi goale de ouă în supermarketuri din România. Aceste realităţi – exporturile în creştere, dar şi riscurile externe – se intersectează cu fenomenele de gripă aviară din Germania şi Franţa, care încep să creeze valuri în lanţul european de aprovizionare”, susține specialistul.

Rafturile goale din supermarketuri: cauze

Acesta adaugă că datele recente indică faptul că România exportă volume semnificative de ouă. Conform surselor, în 2024, exporturile au fost de circa 33.000 tone, iar în primele opt luni ale lui 2025 cifra a depăşit deja aproximativ 35.000 tone. Între timp, disponibilitatea pe piaţa internă se atenuează: magazinele mari raportează rafturi cu stoc redus – în special în interiorul ţării, unde fermierii spun că preferă pieţele externe, unde preţul pe ou este mai mare.

14:15, 15 Dec 2025

FOTO Vrei să știi cât costă un kilogram de porc viu? Află care sunt factorii care influențează prețul!

10:52, 08 Dec 2025

Cât costă un cofraj de ouă în România: „Ce e în neregulă cu țara asta?!”

„Costurile de producţie au crescut, iar fermierii români vând acolo unde plătesc mai mult. Din păcate, asta se simte imediat în magazinele din România”, explică dr. ing. Leonard Constantin Stafie, specialist în domeniul avicol.

Deşi România produce într-adevăr în volume apreciabile, orientarea spre export – fără o politică coerentă de asigurare a disponibilităţii interne – creează un paradox: şi producţie mare, şi vulnerabilitate la raft. Pe fond european, ţări precum Germania şi Franţa se confruntă cu focare serioase de gripă aviară (HPAI – gripa aviară înalt‑patogenică), ceea ce are impact nu doar asupra producţiei locale, ci şi asupra lanţurilor de aprovizionare internaţionale.

Probleme cu producția de ouă în statele europene

În Germania, autorităţile au anunţat că au sacrificat peste 400.000 de păsări până la finele lunii octombrie 2025, după identificarea mai multor focare în ferme de păsări din landurile Mecklenburg-Pomerania şi Brandenburg. În Franţa, a fost confirmat un focar într-o fermă de fazani şi potârnichi în regiunea Pihen-Les-Guînes (aproape de Calais), în octombrie 2025. Autorităţile au declarat starea de alertă şi au instituit măsuri de carantină. De asemenea, Franţa a implementat deja de la sfârşitul anului 2024 o campanie de vaccinare pentru fermele de raţe – parte a strategiei de combatere HPAI. Pe plan intern european, măsurile de restricţie privind transportul, importul/exportul de ouă, păsări şi produse conexe au fost activate pentru statele afectate. De exemplu, transporturile de ouă din Franţa sau Germania către alte ţări au cerut deratizare, dezinfectare sau au fost suspendate.

Impactul pentru România: despre export, preţuri şi securitate alimentară

Potrivit specialistului, aceste evoluţii transmit două semnale: reducerea ofertei de ouă în unele zone din UE și potenţialul de a devia volume către pieţe care au nevoie sau pot plăti mai mult – ceea ce face România să fie într-o poziţie strategică bună. În contextul dat, România se află într-un clivaj interesant: pe de o parte, fermierii săi profită de piaţa europeană – unde riscurile generate de HPAI în alte ţări reduc concurenţa; pe de altă parte, acest avantaj vine cu responsabilităţi şi riscuri. Exporturile româneşti de ouă pot creşte ca urmare a cererii suplimentare generate de deficite în alte ţări. România poate să îşi valorifice poziţia de producător pentru pieţele vest-europene, ceea ce aduce valută, profituri şi stimulente pentru fermieri. Dacă fermele româneşti se concentrează pe exporturi în detrimentul pieţei interne, consumatorii români pot suferi – fie prin preţuri mai mari, fie prin disponibilitate redusă. Dacă România ar înregistra la rândul său un focar HPAI, pierderile ar putea fi severe: restricţionarea exporturilor, sacrificarea păsărilor, pierderi de imagine şi lanţuri de aprovizionare afectate. În documentul strategic de apărare prezentat de preşedinte este inclusă explicit noţiunea de „securitate alimentară” – ceea ce reflectă că lanţurile agricole nu mai sunt doar economie, ci parte din securitatea naţională.

„Exportăm pentru profit, dar trebuie să ne asigurăm că românul are ouă pe masă – altfel creăm vulnerabilitate. Nu putem trata agricultura doar ca o piaţă externă – ea este parte din apărarea societăţii noastre”, a declarat dr. ing. Leonard Constantin Stafie.

Ce trebuie să urmărească piaţa: recomandări şi semnale de alarmă

În primul rând, indicii privind oferta internă de ouă: în lunile următoare, dacă rafturile continuă să fie goale sau preţul ouălor creşte semnificativ, este semnal de dezechilibru. Starea HPAI la nivel european: monitorizarea focarelor din Germania, Franţa şi alte ţări – dacă aceste focare se generalizează, competiţia pentru exporturi se poate intensifica şi volumul intern poate scădea şi mai mult. Politici guvernamentale agricole: statul trebuie să gestioneze echilibrul între export şi consum intern – prin stimulente, reglementări sau zone de protecţie. Transparenţă şi comunicare: fermierii, asociaţiile de profil şi autorităţile trebuie să comunice clar evoluţia stocurilor, a exporturilor şi a situaţiei sanitare, pentru a evita panica sau speculaţiile.

„Pe fondul unei strategii de apărare naţională care recunoaşte că securitatea alimentară este la fel de importantă ca cea militară, România trebuie să profite, dar şi să se protejeze. Exporturile de ouă reprezintă o oportunitate reală, dar numai dacă nu derapează în dauna consumului intern. Iar evoluţia HPAI în ţări precum Germania şi Franţa ridică atât semnale de potenţial profit, cât şi de risc pentru lanţul alimentar românesc. În final, întrebarea esenţială rămâne: vom trata agricultura ca parte integrantă a securităţii naţionale sau vom lăsa exporturile să ne lase vulnerabili la propriile rafturi goale?”, mai spune specialistul în avicultură.