România după Ilie Bolojan

Premier fiind pentru încă câteva zile, Ilie Bolojan profețește faptul că, după debarcarea lui, România va intra într-o criză politică. Îi dau o veste tristă. Ne aflăm în plină criză politică. Simultan, cu încă două crize: o criză economică și una financiară, generate de partidele aflate la putere și deloc diminuate, ci dimpotrivă, amplificate de același Ilie Bolojan. Cu precizarea că România putea, bine mersi, să evite o asemenea situație sau măcar să o amelioreze sub ultimul guvern, dar s-a întâmplat pe dos, din nepricepere și aroganță, vom încerca să vedem cum am putea ieși la liman.

Conform declarațiilor principalilor actori politici, coaliția de mâine, aflată la guvernare, nu va mai fi sub nicio formă coaliția de azi. PSD afirmă cu fermitate că se desparte de Ilie Bolojan și, probabil, cu această ocazie, și de PNL. De asemenea, nu mai admite ca din viitorul guvern să facă parte USR. PNL s-a consolat cu ideea debarcării lui Bolojan, dar insistă pentru a-l da pe viitorul premier, probabil în persoana lui Cătălin Predoiu, care ar trebui să conducă Palatul Victoria până anul viitor.

Atât PSD, cât și PNL exclud un guvern minoritar și, totodată, un guvern din care să facă parte și AUR. AUR este refuzat, fiind considerat un partid extremist, atât de PSD, cât și de PNL și, la rândul său, refuză să se alieze cu vreunul dintre cele două partide, în timp ce UDMR este agreat de toată lumea. Cum ar putea fi construită, în aceste condiții, o nouă majoritate parlamentară?

Din capul locului, trebuie să fac precizarea că oricare dintre cele două majorități care s-ar putea crea, respectând premisele expuse mai sus, va fi extrem de vulnerabilă, iar riscul de a fi dată peste cap este foarte mare. La fel ca și șansele de a legifera și guverna în liniște. Există, după cum se vehiculează, două variante mari și late de formare scremută a unei majorități și de instalare a unui nou guvern extrem de vulnerabil, pentru că nu va dispune în Parlament de o majoritate confortabilă.

PNL semnalizează faptul că vrea să facă un guvern de dreapta, într-o coaliție cu UDMR și USR, urmând să coopteze grupul celor 18 deputați ai naționalităților conlocuitoare, altele decât UDMR, și să-i alăture acestei majorități extrem de vulnerabile pe cei 15-16 neafiliați. Dar despre ce pol politic de dreapta vorbesc liberalii? PNL, după ce s-a aliat cu Partidul Democrat Liberal, condus la acea dată de Traian Băsescu, a încetat să mai fie un partid de dreapta. Nu mai este nici măcar de centru-dreapta. Este un partid de centru-stânga care, după ce și-a pierdut substanța națională și liberală, alunecă constant către progresism sau, mai bine zis, către neomarxism. La rândul său, USR, în ciuda cărții de vizită pe care o afișează, este 100% un partid neomarxist. Nici măcar UDMR nu poate fi considerat un partid de dreapta, întrucât acesta, din pragmatism, își schimbă culoarea în funcție de aliați. Așa că lansarea temei conform căreia un nou guvern ar putea fi creat de dreapta politică este o pură utopie.

În prezent, în dreapta spectrului politic nu există decât un singur partid conservator și care, cu unele excepții, lansează sistematic proiecte politice de dreapta. Numai că AUR este sistematic taxat de competitorii săi ca un partid naționalist extremist, care nu îndeplinește rigorile unui partid politic modern, de dreapta și cu adevărat conservator. De aceea, în afara unor alegeri anticipate, este greu de admis o conjunctură prin care AUR să vină la guvernare.

Sunt 466 de parlamentari în total, 330 deputați și 136 senatori. Dintre aceștia, circa 4% sunt neafiliați și, în principiu, ar putea să participe la una sau alta dintre cele două coaliții posibile. Mai sunt 18 deputați ai altor minorități decât cea maghiară și care pot veni cu un procent de 3,5%. O majoritate simplă, pentru a forma un alt guvern decât unul minoritar, presupune atragerea a 233 dintre parlamentari. La această cifră nu pot să ajungă decât gâfâind PNL, cu ipotetica sa coaliție, și PSD, cu ipotetica sa coaliție. Și unii, și alții, fără să o declare deschis, sunt conștienți că, pentru o majoritate cât de cât confortabilă, au nevoie de un număr de parlamentari AUR care ar putea fi eventual determinați-cumpărați să-și părăsească partidul.

Dacă gheața de sub picioarele lui Ilie Bolojan a plesnit și se rupe, viitorul guvern, în oricare dintre variantele aflate în lucru, va aluneca pe o gheață și mai subțire. Șansele ca România să depășească criza și să iasă din recesiune în acest an sunt absolut nule și puțin probabile în anul următor. Tehnic vorbind, însă, un nou guvern poate fi instalat în doar câteva zile.