Cand se impune scoaterea amigdalelor

Extirparea amigdalelor nu se mai face in mod sistematic la copii cum se facea odi­nioara. Recunoasterea utili­tatii lor in apararea imunitara este astazi unanima. Amigdalectomia sau adenoidectomia nu mai este luata in calcul decat atunci cand infectarea lor repetata sau cronica devine un handicap. 

Aceste infectii specifice im­piedica, efectiv, capacitatea naturala a organismului de a combate agresiunile virusurilor, ale bacteriilor sau ale altor microorganism patogene. In plus, dificultatile respiratorii recurente si alterarea vocii care rezulta de aici sunt jene care trebuie tratate.

Indicatiile de extirpare chi­rurgicala a amigdalelor, in cazul copiilor, sunt:

stirilebzi.ro

Anunț pentru românii cu credite la bancă: Ce se întâmplă cu indicele ROBOR

Stirile PROTV

Maşină de Poliţie din Constanţa, blocată pe plajă. „Cum au voie, aştia, mă?”

– amigdalita cronica cu infla­matii acute frecvente;
– flegmonul;
– infectia datorata reu­matismului articular acut;
– glomerulonefrita;
– endocardita post-streptococica si hipertrofiile care jeneaza ven­tilatia respiratorie cu reper­cusiune cardiaca

Amigdalectomia in cazul adultilor se impune:

– amigdalita cronica purulenta;
– flegmonul amigdalelor;
– diviziunea palatina (diviziune congenitala a membranei palatului); in acest caz, chirurgul va trebui sa respecte o suprafata minima a mem­branei (membrana scurta este o anomalie congenitala in care membrana palatului nu opreste scurgerea de aer spre nas in momentul pro­nuntarii vocalelor.

Adenoidectomia este stabili­ta uneori in cazurile de otita repetata.